doctor_pacientaÎn România, numărul persoanelor care suferă de diabet crește tot mai mult, de la un an la altul. Iar specialiștii anticipează o dublare a numărului de cazuri în următorii 20 de ani, din cauza stilului de viață sedentar și a excesului alimentar.

Conform unui studiu preliminar efectuat în luna mai 2013, de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, numărul diabeticilor din țară a crescut cu 30% în ultimii doi ani, iar majoritatea celor care suferă de această afecțiune au peste 45 de ani. Diabetul zaharat poate fi considerat o problemă majoră de sănătate publică în România, în condițiile în care Federația Internațională de Diabet estimează că aproximativ 1,5 milioane de români suferă de această boală, iar circa 115.000 dintre ei urmează deja insulinoterapia.

Care este mecanismul bolii

Diabetul este o boală cronică, ce se caracterizează prin hiperglicemie (creșterea valorii glicemiei – glucozei din sânge – peste valoarea normală de 126 mg/dl). Acest parametru este menținut în limite normale prin intermediul secreției hormonului pancreatic numit insulină. Valorile glicemiei între 100 și 125 mg/dl definesc prediabetul, o etapă premergătoare apariției diabetului zaharat.

Scăderea cantității de insulină sau afectarea capacității acesteia de a acționa corespunzător în organele periferice (mușchi, ficat, țesut adipos) duce la creșterea valorii glicemiei. Deci la diabetul zaharat de tip 1 sau de tip 2.

Vinovaţi: sedentarismul, excesul alimentar…

Potrivit datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, în România anului 2011 o persoană din patru era obeză, iar una din două avea probleme cu greutatea. În prezent, endocrinologii sunt de părere că rata obezității în România este de circa 30%, ceea ce ne plasează între primele zece state europene în acest top. Iar specialiștii anticipează o dublare a numărului de cazuri de diabet în următorii 20 de ani din cauza stilului de viață sedentar și a excesului alimentar.

…moştenirea de la părinţi

Riscul de apariție a diabetului crește atunci când unul dintre părinți a fost diagnosticat cu această boală, mai ales dacă moștenirea genetică este asociată la rândul ei cu obiceiuri nesănătoase de viață, cu sedentarismul sau obezitatea.

…stresul şi „bolile copilăriei”

Pe lângă predispoziția genetică, stresul, excesul de produse zaharoase și de grăsimi sau o serie de virusuri, precum cele care provoacă „bolile copilăriei” (oreion, rubeolă, rujeolă etc.), pot duce la distrugerea celulelor care produc insulină. De asemenea, înaintarea în vârstă, consumul de alcool, fumatul și hipertensiunea cresc predispoziția individului spre diabet.

 

SURSA: http://www.libertatea.ro

Recomandările redacției