Anul pe care tocmai ne pregătim să-l lăsăm în urmă consfinţeşte, pentru istoria dezvoltării edilitare a judeţului Arad, o realitate mai mult decât evidentă: oraşul Ineu a avut – şi în acest an – cel mai ridicat indice de dezvoltare urbană dintre toate oraşele arădene. Acest lucru este vizibil, chiar şi cu ochiul liber, de cum păşeşti în oraş, indiferent de punctul cardinal dinspre care-ţi faci intrarea. Pentru că Ineul arată bine şi venind dinspre Moneasa – unde te întâmpină bifurcaţia cu centura ocolitoare, modernul auto-service „Verbiţă” şi cimitirul pe care edilii ineuani tocmai l-au pus la punct, cu alei, capelă şi monumente îngrijite – dar şi intrând dinspre Arad, unde n-ai cum să nu admiri fântâna cu „apă acră”, rezervaţia naturală a dealului de la Mocrea, Moara cu Noroc sau      imensa investiţie industrială „Delphi”, cea care a ridicat nivelul de trai al tuturor locuitorilor din bazinul Crişului Alb. La fel de frumoasă este astăzi şi intrarea dinspre Şicula, care te introduce prin cartierul „Traian”, suburbiu ineuan în care s-a ridicat o nouă Biserică Ortodoxă monumentală, iar Grădiniţa de peste drum tocmai a fost recondiţionată atât pe interior, cât şi la exterior. Cât despre intrarea dinspre Dealul

Viilor, aceasta nu mai are nevoie de nici o prezentare, deoarece oferă una dintre cele mai frumoase panorame ale oraşului. „Tocmai am reuşit să asfaltăm şi tronsonul al doilea de drum către Dealul Viilor – ne informează prim-edilul Călin Abrdudan – pe o lungime de 1,5 km, de la intrarea în pădure, până la „Potoc”. Tot de la primarul oraşului Ineu aflăm că s-a asfaltat şi drumul de acces până la Mănăstirea Tămand, cu sprijinul Companiei de Apă-Canal, iar în prezent se lucrează la pietruirea celeilalte porţiuni din „Drumul Tămandului”, cu fonduri de la Consiliul Judeţean Arad. Prin facilitarea accesului către Mănăstirea Tămand şi către Dealul Viilor – unde s-a dezvoltat unul dintre cele mai frumoase cartiere rezidenţiale din partea de vest a ţării – oraşul Ineu îşi îmbunătăţeşte substanţial potenţialul turistic, lucru care va contribui, în final, la dezvoltarea economică a întregii zone. Iar lucrurile bune nu se opresc aici, deoarece viceprimarul Ionel Alb ne informează că „întreaga localitate Mocrea este un veritabil şantier”. Patru formaţiuni operative lucrează de zor la introducerea reţelei de canalizare în această localitate aparţinătoare oraşului Ineu, inclusiv la racordarea reţelei de canalizare de la Mocrea cu staţia de epurare de la Ineu. Apoi, după ce lucrările de la reţeaua de canalizare vor fi încheiate, la fel ca şi cele de extindere a reţelei de apă curentă, va urma şi asfaltarea străzilor din localitate. Tot la Mocrea a fost renovată şi Grădiniţa, fiind construită şi o magazie de lemne, precum şi grupuri sanitare interioare. Revenind la Ineu, primarul Călin Abrudam şi viceprimarul Ionel Alb ne-au informat că începe turnarea celui de-al doilea covor asfaltic – denumit de către specialişti „strat de uzură” – pe cei 6 kilometri de străzi modernizate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDR), urmând ca tot în această perioadă să fie definitivate şi lucrările pregătitoare pentru ceilalţi 6,2 km de străzi cuprinse în acest program. „Lucrările pregătitoare – ne informează viceprimarul Ionel Alb – înseamnă casetarea şi pietruirea străzilor, astfel încât la primăvară acestea să fie pregă­tite pentru turnarea primului strat de covor asfaltic”. Tot în plină desfăşurare sunt şi lucrările de definitivare a reţelei de canalizare de la Ineu, astfel că la primăvară se preconizează încheierea acestora. De asemenea, în această perioadă s-au efectuat şi lucrări de extindere a reţelei de apă curentă pe străzile „Meşterul Manole” şi „Sărmanul Dionis”, ur­mând a se continua şi pe strada „Zorilor”. O veste cât se poate de îmbucurătoare ne parvine din partea primarului Călin Abrudan, care ne informează că expiră contractul de concesiune pentru Cetatea Ineului – obţinut cu mai mulţi ani în urmă de către o firmă din Bucureşti – astfel că acest obiectiv istoric şi foarte reprezentativ Ineu va reveni în patrimoniul oraşului: „Ne vom preocupa de atragerea de fonduri europene pentru restaurarea Cetăţii Ineului, astfel încât acest obiectiv istoric să contribuie simţitor la atragerea de turişti în oraşul nostru. Din nefericire, fondurile destinate acestui tip de lucrări s-au redus simţitor pentru acest exerciţiu bugetar european, dar sperăm să ne descurcăm într-o formă, sau alta”. Constatând că oraşul Ineu a fost pavoazat excelent pentru a întâmpina Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, am aflat de la cei doi edili că totul fusese pregătit încă de la sărbătorirea Zilei Naţionale a României, când pe lângă festivităţile propriu-zise, a fost dezvelit şi bustul doctorului Mihai Stoian din curtea Spitalului Orăşenesc (care-i va purta numele), operă de artă realizată de către sculptorul arădean Dumitru Paina. De asemenea, au fost înlăturate şi ultimele ruine ale vechiului spital, iar în prima parte a anului viitor pe locul acestora se va ridica un modern spaţiu comercial de tip „Penny Market”. Din această pers­pectivă, atât intrarea în oraş, cât şi clădirea Spitalului Orăşenesc „Dr. Mihai Stoian” vor avea de câştigat în ceea ce priveşte monumentalitatea urbană şi gene­ro- zitatea spaţiului verde. Rămânând tot în spaţiul manifestărilor cultural-artistice, aflăm că pe data de 6 decembrie 2015, pe scena Casei de Cultură a fost omagiat reputatul profesor-coregraf ineuan Liviu Tuduce, distins cu atâtea premii naţionale şi internaţionale de-a lungul întregii sale cariere. Pe data de 12 decembrie, pe scena Casei de Cultură din Ineu va urca însăşi Paula Seling, care va concerta în cadrul unui spectacol de colinde organizat de către Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din oraş. Tot de un spectacol de colinde se vor bucura ineuanii şi pe data de 19 decembrie, când în centrul oraşului vor colinda corurile şi grupurile vocale apaţinând bisericilor Ortodoxă, Penticostală şi Baptistă, iar pe 20 decembrie în străvechiul oraş Ineu va poposi Caravana Tradiţiilor de Iarnă, manifestare cultural-artistică de amploare orga­ni- zată de către Centrul Cultural Judeţean Arad.

Recomandările redacției