Se împlinesc 27 de ani de când românii şi-au câştigat în stradă li­bertatea în decembrie 1989, dân­du-şi viaţa pentru a schimba destinul unei ţări sufocate de un regim totalitar. Au murit atunci peste 1.000 de oameni, peste 3.000 au fost răniţi. Au trecut 27 de ani, vinovaţii nu au fost pedepsiti. Nu s-a făcut dreptate
După ce a fost clasat iniţial, dosarul Revoluţiei a fost redeschis în acest an după ce judecătorii au constatat, în iunie, superficialitatea cu care s-au făcut cercetările. În noiembrie, procurorii militari au anunţat extinderea urmăririi penale, in rem, cu privire la infracţiuni contra umanităţii.(…) propune o imagine completă a zilelor din decembrie 1989, reluată de MEDIAFAX.
18 decembrie 1989
Ziua de 18 decembrie 1989 rămâne în memorie ca fiind cea în care s-a murit pe scările Catedralei Mitropolitane din Timişoara, unde armata a tras în tinerii care manifestau. Începută cu o zi înainte, reprimarea manifestanţilor de la Timişoara a continuat pe 18 decembrie, zi care, dincolo de confruntări permanente din stradă, va rămâne în memoria colectivă drept data celei mai odioase crime îndreptate împotriva timişorenilor, a poporului, în general: ridicarea fără autorizaţie, transportul la Bucureşti şi incinerarea a 40 (43) dintre morţii Timişoarei la crematoriul „Cenuşa”, din ordinul Elenei Ceauşescu. Operaţiunea „Trandafirul”, aşa cum a fost ea denumită, s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful MJ Timiş. Inginerul Dan Rotariu va pune la dispoziţia lui Deheleanu o autoizotermă, în care locotenent-colonelul Ioan Corpodean, locţiitorul comandantului MJ Timiş, va încărca cadavrele aflate la morga Spitalului Judeţean, împreună cu ofiţerii de miliţie Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Laurenţiu Preda, Tiberiu Grui, Eugen Mişea, Eugen Peptan.  Au mai participat la ope­raţiunea de incinerare a cadavrelor şi la aruncarea cenuşii Grigorie Ciupagea, şeful Secţiei Cimitire Bucureşti, Gheorghe Zâmbroianu, Mihai Mititelu, Bociagă Ştefan Nicolae, Cîmpean Grigor şi Iordan Gheorghe, muncitori. Căpitanul de miliţie Dorel Marian Nuţu a transportat cu o autospecială, cele patru pubele cu cenuşă pe care le-a deversat, în data de 20 decembrie, la o gură de canal din comuna Popeşti-Leordeni.
„În 18 decembrie 1989, Timişoara părea un oraş
învins”
Profesorul de istorie Adrian Kali de la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” rememorează că „în 18 decembrie 1989 Timişoara părea un oraş învins. (…) Oraşul era pe mâna forţelor de ordine. Erau dispozitive militare care blocau, pur şi simplu, oraşul. Cu toate astea, lumea a ieşit în stradă. Nu la nivelul zilei de 17 decembrie, dar a ieşit. Şi s-a tras. S-a tras în acel grup de la Catedrală. Înainte de asta au mai fost împuşcaţi mortal alţi doi oameni“.
Primarul de la acea vreme, Petru Moţ, a participat la mai multe şe­dinţe, printre care una la Universitatea de Vest din municipiu, unde au fost condamnate evenimentele din zilele anterioare şi apoi s-a de­cretat legea marţială. „Dacă e un grup mai mare de trei oameni pe străzi, să se tragă asupra lor. Asta era acea lege marţială”, povesteşte Kali.
După-amiaza, sfidând noile re­guli, un grup de peste 40 de
persoane s-a adunat pe scările Ca­tedralei Mitropolitane. Au început să strige împotriva regimului comunist şi să cânte „Deşteaptă-te, române”. Armata se afla peste drum de Catedrală, iar la un moment dat a început să tragă.
Atunci a avut loc deja celebrul episod în care porţile Catedralei au fost închise, iar oamenii au căzut seceraţi pe scări. Au fost adunate de pe scările lăcaşului de cult 43 de cadavre care au fost duse, apoi, la morga Spitalului Judeţean din Timişoara.
„La Bucureşti nu se
întâmpla nimic în
18 decembrie, niciunde
nu se întâmpla nimic
Seara s-au hotărât să scape de cadavre. S-a adunat o echipă de la Miliţia Militară şi au început operaţiunea «Vama». Aşa se numea pentru început, apoi «Travama», apoi «Trandafirul». Au intrat şi efectiv au furat cadavrele din morga spitalului, cu complicitatea unor medici de la Spitalul Judeţean. Le-au încărcat ca pe colete, de fapt aşa le-au şi spus, colete, le-au pus într-o maşină fri­gorifică de la Comtim şi le-au dus la Bucureşti. Cadavrele erau învelite în cearşafuri. Aveau drumul deschis să ajungă cât mai curând la Bucureşti. Au ajuns la destinaţie în data de 19 decembrie 1989, când deja ştim ce s-a întâmplat acolo: cadavrele au fost arse, apoi cenuşa a fost pusă în containere şi aruncată într-o gură de canal. Şoferii erau civili, nu ştiau ce transportau. Când s-au întors la Timişoara, în 20 decembrie, oraşul era cu totul altul, era liber de comunism”, afirmă Adrian Kali.
19 decembrie 1989
Timişoara a intrat în grevă, Armata în cazărmi
20 decembrie 1989.
Ziua în care revoluţionarii ies în balconul Operei, iar Timişoara e primul oraş liber de comunism.
21 decembrie 1989
Ziua în care mii de bucureşteni au strigat „Jos Ceauşescu!” şi „Libertate!”. Baricada de la Intercontinental, primii morţi la Universitate.
22 decembrie 1989
Ziua în care se naşte Consiliul Frontului Salvării Naţionale, avân­du-l, ultimul pe listă, „cu voia dumneavoastră”, pe Ion Iliescu
23 decembrie 1989
Lupta cu teroriştii se înteţeşte. În ţară, mor sute de oameni nevinovaţi
24 decembrie 1989
Soarta lui Ceauşescu e pecet­luită. Iliescu semnează înfiinţarea Tribu­nalului Militar Excepţional
25 decembrie 1989
Ziua în care Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi
Dosarul Revoluţiei,
redeschis
Cercetările extinse: pentru păstrarea puterii, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea, lipsirea de libertate a unui număr mare de personae. România fusese obligată de CEDO să investigheze cu celeritate Dosarul Revoluţiei. După patru ani însă acesta a fost clasat, pentru ca în iunie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să decidă redeschiderea lui pe motiv că cer­cetările au fost făcute superficial. În noiembrie 2016, procuroriI militari ai Secţiei Parchetelor Mili­tare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea urmăririi penale, in rem (asupra faptelor), în Dosarul Re­voluţiei, cu privire la infracţiuni contra umanităţii. (…)Procurorii susţin că a existat un atac generalizat, care se circumscrie infracţiunii contra umanităţii, prin faptul că au avut loc incidente armate într-un număr mare de localităţi. (…)
Procurorii anunţă că cer­cetările vor fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului 11/P/2014, care a fost clasat, inclusiv cu privire la faptele comise după 22 decembrie 1989.

  • adrian spune:

    Cumpar sutent 0760179538

    Cumpar Sutent, humira, nexavar .
    Ofer pret foarte bun.
    Cer seriozitate.
    Cumpar cutii cu diverse termene, in diverse conditii (lovit, scris etc)

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției