Ziua mondială fără tutun se marchează din 1988, pe data de 31 mai, la iniţiativa şi sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În 1987, ţările membre ale OMS au adoptat o rezoluţie, prin care se făcea un apel la decretarea unei Zile internaţionale fără fumat la 7 aprilie 1988. Succesul înregistrat a dus la permanentizarea acestei practici, dar în ultima zi din luna mai.

Organizarea Zilei mondiale fără tutun are ca scop încurajarea factorilor de decizie de a lua măsuri stricte în privinţa produselor din tutun şi conştientizarea riscurilor la care se expun fumătorii.

Anual, este aleasă o temă nouă de dezbatere, cea propusă pentru 2013 fiind ‘Interzicerea publicităţii, promovării şi sponsorizării pentru tutun’.

Tabagismul reprezintă principala cauză a deceselor în ordinea importanţei. În fiecare an, se înregistrează peste 5 milioane de decese provocate de fumat. Pe scară mondială, decesele cauzate de fumat sunt în număr mai mare decât cele cauzate de SIDA, TBC şi malaria combinată. Consumul de tutun este în prezent, la nivel mondial, responsabil pentru uciderea a unu din 10 adulţi.

Efectele negative ale fumatului nu se limitează la cel care fumează, ele răsfrângându-se dramatic şi asupra celor aflaţi în apropiere – doar 15% din fumul de ţigară este inhalat de cel care fumează, restul de 85% putând pătrunde în plămânii celor din jur. Fumatul este responsabil pentru 75% dintre infarcte la fumătorii cu vârsta sub 50 ani şi pentru 30% dintre decesele cauzate de diferitele forme de cancer.

Conform OMS, anual în lume sunt fumate aproape 5,5 triliarde de ţigări, obiceiul nociv fiind, în pofida avertismentelor de pe pachetele de ţigări, în creştere semnificativă. OMS apreciază că numărul actual de fumători, care este de aproximativ 1,4 miliarde, va creşte, urmând să ajungă în 2020 până la 1,8 miliarde.

Fumatul este cel mai răspândit în statele în curs de dezvoltare – unde trăiesc 84% dintre fumători -, părând să fie invers proporţional cu nivelul socio-economic.

 

Recomandările redacției