Activitatea de transporturi feroviare (atât administrare infrastructură, cât şi operatori de transport) este împărţită între 27 de jucători şi regrupează circa 58.000 de angajaţi, ce au reuşit să producă anul trecut o cifră de afaceri globală de peste 5,7 miliarde lei, conform unei analize realizate de Club Feroviar.
Cu toate acestea, sectorul feroviar a ieşit pe pierdere globală de 1,2 miliarde lei, o presiune în acest sens punând pierderile contabilizate de cei doi mari operatori cu capital integral de stat, CFR Călători şi CFR Marfă. Această pierdere globală vine în contextul în care productivitatea medie a sectorului este de 110.000 lei/angajat/an, adică cu puţin peste 2.000 euro/angajat/lună, conform analizei remise.
„Concluzia generală a datelor făcute publice de către Ministerul Finanţelor Publice ne arată un sector în care, după 15 ani de reorganizare şi restructurare, ponderea statului este semnificativă şi, din păcate, cu influenţe negative asupra aportului la viaţa economică a României pe care transportul feroviar l-ar putea avea. Observăm că majoritatea operatorilor feroviari de marfă, dacă nu sunt deţinuţi de autoritatea publică română, performează atât în ceea ce priveşte productivitatea, cât şi profitabilitatea. Nu este de mirare atunci că unul dintre leit-motivele Comisiei Europene, alături de marile instituţii financiare internaţionale, cu privire la sectorul feroviar din România este „restructurarea şi reorganizarea”, comentează Ştefan Roşeanu, senior partner Club Feroviar.
Analiza semnalează că, deşi se înregistrează patru jucători economici, toţi din mediul privat, cu o productivitate de peste 400.000 lei/angajat/an, nouă dintre societăţi sunt sub media sectorului (adică o treime), între care se numără şi CFR S.A. – administratorul naţional de infrastructură feroviară – cu o productivitate de numai 48.000 lei/angajat/an (la jumătate din media sectorului).
Sectorul operatorilor privaţi de transport feroviar de marfă a reuşit să producă în 2012 o cifră de afaceri globală de peste 1,6 miliarde lei, cu un profit sectorial de 115 milioane lei. Cel mai bine poziţionat pe această piaţă este Grup Feroviar Român care a generat jumătate din cifra de afaceri mai sus menţionată, raportând 813 milioane lei cifră de afaceri în 2012 cu un profit de 39,6 milioane lei.
CFR Marfă a încheiat anul cu o pierdere anualizată de 400 milioane lei, având 8.400 de angajaţi, în timp ce GFR (Grup Feroviar Român) a reuşit să producă 90% din cifra de afaceri a competitorului cu un sfert din numărul de angajaţi (2.300 angajaţi).
Atractivitatea sectorului pare a nu fi foarte scăzută, două companii dintre cele 27 fiind nou intrate, una înregistrată în cursul anului 2012 şi cea de-a doua în cursul anului anterior, având deocamdată o cifră de afaceri zero.
Analiza semnalează că o notă distonantă în sectorul de transport feroviar o face Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, ‘care a reuşit contraperformanţa unei productivităţi de sub 900 euro/angajat/lună, în condiţiile unor cheltuieli cu personalul lunare de aproximativ 700 euro/angajat/lună’. În anul 2012, compania a reuşit să încheie exerciţiul financiar cu un profit contabil de 144 milioane de lei, pe fondul unei cifre de afaceri de 1,1 miliarde lei.
Club Feroviar subliniază, în analiza realizată, că, în contextul unei pieţe de transport feroviar împărţită între 27 de jucători, cea mai mare companie, conform cifrei anuale de afaceri, rămâne CFR Călători, cu peste 1,6 miliarde lei, adică 28% din producţia totală a acestui segment. Acestei companii i se alătură, în segmentul de transport de călători, alţi patru competitori: Regiotrans, Transferoviar Călători, Regional şi Servtrans Invest, toate patru cu capital privat românesc.
‘Pe fondul acumulării multianuale de datorii totale de peste 1,6 miliarde lei – cifră în stagnare în anii 2011 şi 2012 – şi a unui buget aprobat la începutul anului 2012 subdimensionat comparativ cu nevoile reale ale companiei şi ale activităţii de transport feroviar de călători, compania a raportat o pierdere contabilă de 992 milioane lei, anulând practic toate profiturile generate de sectorul privat de transport de marfă. Una dintre explicaţiile ce stau la baza acestei pierderi este şi dimensionarea inadecvată de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Transporturilor a compensaţiei/subvenţiei pentru transportul de călători şi a subvenţiilor necesare asigurării mobilităţii categoriilor sociale speciale’, se mai arată în analiză.
(AS-editor: Nicoleta Gherasi)
