FinanteFirmele care nu-şi plătesc datoriile la Finanţe riscă să se trezească în insolvenţă. Dacă în cursul anului trecut, Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) a cerut deschiderea procedurii de insolvenţă în cazul a 102 datornici, pentru recuperarea unei sume de 51.208.647 lei, anul acesta, în primele cinci luni, a fost cerută insolvenţa pentru 26 de firme. Sumele restante la buget se ridică, în cazul cererilor introduse anul acesta, la 20.589.146 lei.
De menţionat că majoritatea contribuabililor intraţi lunile trecute în insolvenţă din cauza datoriilor la Finanţe îşi au sediul pe raza municipiului Arad, printre lista neagră a inspectorilor aflându-se o agenţie de detectivi particulari şi o fundaţie.
„Agenţii economici pentru care s-a cerut anul acesta intrarea în insolvenţă aveau datorii mai mari decât cei de anul trecut. Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile. Prin creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este cer­tă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 90 de zile. Creditorii, inclusiv cei bugetari, vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenţei doar în cazul în care, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, suma datorată acestora va depăşi valoarea-prag”, a declarat Călin Arusti, purtătorul de cuvânt al DGFP Arad. Acesta a ţinut să menţioneze că valoare-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, acesta fiind de 45.000 lei.
Insolvenţa, ultima soluţie
De menţionat că Fiscul solicită intrare în insolvenţă a unui datornic abia după ce au fost epuizate toate măsurile de executare silită. „Organul fiscal începe procedura insolvenţei, după ce au fost emise somaţii, s-au făcut popriri, popriri la terţi, s-au pus sechestre pe bunurile mobile şi imobile ale debitorului şi s-au organizat licitaţii. În condiţiile în care s-au epuizat toate aceste măsuri se consideră că trebuie sesizată instanţa, să se deschidă procedura de insolvenţă şi să se numească un lichidator”, a continuat Arusti. De la deschi­derea procedurii de insolvenţă, lichidatorul se va ocupa de valorificarea bunurilor pe care le mai deţine datornicul, urmând ca mai apoi să vireze sumele obţinute către creditori. „Solicitarea intrării în insolvenţă a unui debitor este ultima măsură legală de care dispunem. Trebuie spus că sunt şi cazuri mai rare, când agentul economic intră în reorganizare şi îşi continuă activitatea”, a încheiat Arusti.

Recomandările redacției