Judeţul Timiş îşi caută industria pe care o avea înainte de 1990, pierdută în primii ani ai privatizării capitaliste haotice, care a dus la ruinarea unora dintre cele mai mari branduri care au consacrat economia bănăţeană în lume: Guban, Comtim, Kandia, Fructus, Modatim, UMT, Solventul, Azur, Spumotim, Dermatina, Electrotimiş, Electromotor, AEM, UNTIM, Avicola.
Sunt doar câteva nume cu greutate ale economiei locale care aduceau valută forte în ţară prin fructificarea materiei prime autohtone până la faza de produs finit, producţia mergând în procent de peste 90% la export.
Acum, oficialii judeţeni, împreună cu Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiş (ADETIM), au lansat proiectul intitulat ”Model experimental de măsurare a dezvoltării convergente regionale (NUTS III şi agregat) în procese economice nestabilizate – etapa I”, care urmăreşte reindustrializarea economico-socială a zonei, fie prin revitalizarea unor branduri care au activat înainte de 1990 şi au dispărut după Revoluţie, fie prin promovarea industriilor tinere.
”Alegerea sectoarelor şi a produselor se va face pe bază de măsurări, de experienţă în domeniu, de necesităţi viitoare ale judeţului Timiş, dar şi de tendinţele din regiunile UE şi din judeţele alăturate. În paralel cu acest demers se va face şi o demonstraţie privind cooperarea dintre două regiuni învecinate. Timişul, prin firmele localizate în Timişoara, în împrejurimi şi în judeţ, va avea şansa unor avantaje atât din producţie – industrii tinere, cu sau fără susţinere din fonduri nerambursabile locale, naţionale sau europene -, cât şi din comerţ”, a declarat pentru AGERPRES Sergiu Bălaşa, director ADETIM.
Bugetul total propus pentru proiectul acesta este de 2,3 milioane de lei, din care 92 de mii de lei reprezintă contribuţia ADETIM, ca sumă nerambursabilă.
Potrivit lui Sergiu Bălaşa, anul 2013 este caracterizat ca fiind crucial din punct de vedere al planificării şi programării strategice în noul ciclu de programare a fondurilor structurale în perioada 2014-2020 la nivelul UE, dar şi la nivel naţional, regional şi local.
În cadrul procesului demarat de ADETIM, în paralel cu nivelul regional şi cel naţional, se actualizează situaţia economico-socială a judeţului.
”Ulterior finalizării acestei prime etape, Consiliul Judeţean Timiş şi ADETIM vor declanşa un proces participativ de consultare şi decizie cu actorii regionali, inclusiv cu specialişti din cadrul universităţilor de profil, judeţeni şi locali relevanţi, pentru a stabili, pe baza unor studii documentate ştiinţific, priorităţile de dezvoltare economico-socială a judeţului pe perioada 2014-2020, corelat cu strategiile şi programele operaţionale din România”, a adăugat Bălaşa.
Strategia şi programul strategic de dezvoltare economico-socială a judeţului au fost realizate încă din 1998 şi actualizate continuu de către ADETIM.
Din marea industrie predecembristă timişoreană se mai păstrează cu nume propriu compania AEM, specializată în fabricarea aparatelor electrice de măsură, care a fost la un pas de dezastru, care care a reuşit să scape după o infuzie de capital de aproape 50 de milioane de euro şi renunţarea la aproape 2.000 de angajaţi, fiind singura unitate din România care produce toate echipamentele de măsurare, pentru toate utilităţile: energie electrică şi termică, gaz şi apă, iar 21% din producţie merge la export spre 16 ţări din întreaga lume.
Un alt simbol economic bănăţean, combinatul Comtim, preluat de americanii de la Smithfield, va fi preluat în această vară de investitorii chinezi de la Shuanghui International, care promit să păstreze linia de până acum a procesului tehnologic.
Au apărut, în ultimul deceniu, nume noi, impuse de investitorii străini: Continental AG, Solectron, Siemens, Lisa Draxlmaier, Kromberg & Schubert şi altele, dar care nu mai au amploarea celor din trecut, ca forţă de muncă.
Preşedintele filialei Timiş a Cartel Alfa, Ştefan Gogoşanu, a solicitat la începutul anilor 2000 reprezentanţilor guvernului în judeţ întocmirea unei liste cu ceea ce a mai rămas în judeţ din brandurile autohtone şi, pe cât posibil, produsele româneşti să fie protejate şi revitalizate.
”Întreprinderile care au rezistat nu au mai rămas sub vechea denumire, ceea ce face ca produsele finite să nu fie recunoscute în străinătate ca mărci româneşti, ci străine. Privatizările haotice şi interesate, de după 1990, de la crearea FPS-ului, au pus piatra de temelie a distrugerii industriei autohtone în favoarea investitorilor străini, care au cumpărat fabricile mai mult pentru terenuri şi pentru ‘a exporta’ valuta obţinută prin vânzarea produselor finite realizate în ţara noastră, în sistemul lohn”, a declarat pentru AGERPRES Gogoşanu.
Liderul judeţean al Cartel Alfa susţine că mai puţin de 10% din industria predecembristă locală mai funcţionează, restul ajungând la fier vechi, în timp ce mii de angajaţi au devenit şomeri, s-au reprofilat, au plecat la muncă în străinătate ori, dacă au fost mai norocoşi, s-au pensionat.
(AS-autor: Otilia Halunga, editor: Marina Bădulescu)
