În ultima săptămână, justiţia română a dat un nou spectacol la televizor, de data aceasta cu examenul de bacalaureat. Dincolo de abuzurile săvârşite de procurorii care au dispus ridicarea elevilor de la Liceul Bolintineanu cu autocarele şi ducerea acestora la audieri, avem de a face cu încă o acţiune mediatică a procurorilor, ca atâtea altele văzute în România în ultimii opt-nouă ani. Acţiuni menite să scoată ochii românilor că justiţia lucrează pentru ei.
În realitate, procurorii, mai ales cei de la DNA şi Parchetul General, lucrează de ochii lumii, adică mai mult mimează că este preocupată de eradicarea corupţiei din diferite domenii de activitate, cum e şi cazul educaţiei. Din toată această anchetă cu Bacalaureatul nu va ieşi nimic. Cel mult, la final, instanţa va da o pedeapsă cu suspendare pentru „marii“ corupţi ai patriei, un profesor de religie şi altul de tumbe, care au încercat să jefuiască poporul român printr-o şpagă de o mie de lei.
Justiţia la televizor, ca şi în cazul Liceului Bolintineau, este o metodă binecunoscută a DNA-ului, încă de la începuturile sale. De-a lungul anilor am avut spectacolul cu descinderile în vămi, cu elicoptere şi mascaţi, cu milioane de euro aruncate pe o anchetă din care, până la urmă, n-a ieşit nimic. A fost încă o acţiune de ochii lumii, să pară că justiţia funcţionează, iar marii corupţi, vameşii care luau 10, 20, 50 de euro, au fost prinşi în sfârşit şi vor zace ani grei în puşcărie. Un mare fâs, pentru că toţi sunt astăzi în libertate şi probabil vor lua pedepse cu suspendare.
Aceeaşi justiţie mimată am văzut-o anul trecut, după referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Bă- sescu. Atunci, oamenii Codruţei Kovesi, cea care astăzi a fost reevaluată de Ponta şi pusă în fruntea DNA să facă din nou circ la televizor, au descins în satele României, în încercarea de a prinde ţăranii care au fraudat referendumul, cu milioane de voturi, cum ne anunţa Traian Băsescu. N-a ieşit nimic nici din acea acţiune, iar procurorii n-au reuşit altceva decât să se facă de râs după ce i-au pus pe ţărani să jure cu mâna pe biblie că au fost la referendum. Să mai amintim şi de transferurile din fotbal, un alt domeniu unde DNA s-a făcut că prinde corupţii, pentru că dădea bine la populaţie. Şi în acest caz, lucrurile sunt tărăgănate de ani de zile, iar acum procesul va fi reluat, din te miri ce vicii de procedură.
DNA şi procurorii de la Parchetul General ne oferă de ani buni un circ de prost gust, care nu are nicio finalitate decât sperierea a trei babe şi doi moşi, eventual bruscarea unor părinţi şi traumatizarea unor elevi care la vârsta de 18 ani trebuie să facă faţă abuzurilor comise de cei care ar trebui să-i protejeze. În timp ce justiţia se ocupă cu această „mare“ corupţie, în România se dau tunuri de zeci sau sute de milioane de euro, iar procurorii stau cu spatele, fiindcă sunt ocupaţi cu cei care au votat sau nu, cu doi funcţionari care au luat 100 de lei la ghişeu, cu trei jandarmi care au luat 400 de lei de la un fumător, cu două profesoare batjocorite de statul român, care le oferă salarii de mizerie şi care şi-au rotunjit şi ele venitul cu câteva sute de lei cu care probabil şi-ar fi plătit datoriile la întreţinere. Nu spunem că ceea ce fac funcţionarii, profesorii, vameşii, inspectorii din diferite instituţii este bine. Spunem doar că, dacă procurorii s-ar ocupa cu adevăratele infracţiuni, de prinderea politicienilor (USL, PD-L, UDMR) care în 23 de ani au distrus industria, agricultura, au furat pământuri, au dat licitaţii prieteniror, care şi-au umflat conturile, şi-au ridicat vile şi şi-au luat maşini de lux, atunci probabil că cei mici, de jos, nu vor mai fi nevoiţi să recurgă la astfel de gesturi. Dacă procurorii s-ar ocupa cu probleme serioase, de devalizarea CFR Marfă, CFR Călători, Oltchim sau a companiilor din domeniul Energetic, Poşta Română şi multe altele, ar fi existat bani pentru ca profesorii, funcţionarii, poliţiştii, să nu mai fie nevoiţi să trăiască la limita subzistenţei şi să apeleze la gesturi disperate, cum e mita, pentru a putea trăi. Dar pentru asta, ar fi fost nevoie de o justiţie serioasă. Or noi constatăm, de ani de zile, că avem de-a face cu nişte actori angajaţi pe post de procurori, care joacă în telenovele de doi lei, ferindu-se ca dracu de tămâie de filme cu adevăraţii mafioţi.
