Cu tandrețe despre Gheorghe Mocuța, Rodica Monica Iacob și scriitorii nouăzeciști

Recent a apărut la Editura „Tracus Arte“  București cartea „Printre nouăzeciști“ semnată de scriitorul arădean Gheorghe Mocuța.
Cartea cuprinde comentarii literare, cronici, recenzii și profiluri critice asupra operei a 46 scriitori care se încadrează sau se pot încadra în mișcarea literară a generației anilor nouăzeci, adică a „Nouăzeciștilor“.
Gheorghe Mocuța este scriitorul complet, care a publicat cărți (cu succes la critică și cititori) din aproape toate genurile literare: poezie, critică literară, eseuri, jurnale, impresii de călătorie, traduceri, câteva din lucrările sale fiind premiate de către Uniunea Scriitorilor iar unele traduse în limbile franceză, engleză, germană și maghiară.
Astfel că putem spune fără teama de a greși că scriitorul  asupra căruia Gheorghe Mocuța își apleacă verbul critico-analitic se poate socoti un scriitor cu pecetea valorii sale puse în frunte. Evident, am rostit o metaforă!
Cartea „Printre nouăzeciști“, lucrare întinsă pe spațiul a aproape trei sute de pagini, face vorbire despre opera și scrisul unor scriitori de pe tot cuprinsul țării. Întrucât Filiala Arad a Uniunii Scriitorilor este una dintre cele mai repre­zentative ale României, scriitorii ară­deni fiind bine apreciați, Gheorghe Mocuța nu-i putea ocoli pe aceștia; un număr de nu mai puțin nouă scriitori arădeni sunt comentați de el în această carte. Este vorba despre: Mircea Stepan, Ioan Matiuț, Cătălin Lazurca, Vasile Leac, Monica Rodica Iacob, Lia Faur, Nicolae Szekely, Mircea Jurca și Lucian Suciu.
O mireasă însângerată la nunta cuvântului
Întrucât spațiul nu ne permite să facem referire la toți scriitorii arădeni pe care Gheorghe Mocuța i-a pus sub lupă, ne vom opri, de această dată, asupra unei poete deosebite, foarte talentată și arădeancă până-n ADN: Monica Rodica Iacob.
Monica Rodica Iacob a publicat până acum cinci cărți de poeme: „Alfa ’87“, „Cincizeci și patru de poeme despre curtea interioară“, „Semnul strigării“, „Acvariul cu păsări“ (Premiul de Poezie al Uniunii Scriitorilor pe anul 2007) și „Mireasa colorată“ (Premiul de Poezie al Uniunii Scriitorilor pe anul 2011).
De altfel, ultima sa carte apărută, „Mireasa colorată“ face și obiectul la care ne vom referi, pe scurt. Cartea a fost publicată în primă instanță în anul 2011, la Editura „Mirador“  Arad, fiind premiată, cum am specificat mai sus, cu premiul Uniunii pentru poezie. Urmare acestui fapt, prestigioasa Editură „Tipo Moldova“ din Iași a inclus-o pentru re-publicare în Colecția „Opera Omnia“. Lucru care s-a și întâmplat nu de mult, cartea apărând în condiții grafice excepționale, fiind o adevărată bijuterie editorială.
„Mireasa colorată“ este o tânguire a poetei pentru sublim, este o strigare disperată spre Divinitate pentru purificarea de coaja necurățeniei: „Iubirea e chiar iarba/Pe care nu îndrăznim să pășim,/Să nu profanăm călcâiele Tale, Doamne/Din care încă mai picuri“ (Psalm). Multe sunt semnificațiile versurilor poetei, multe sunt grijile ei pricinuite de sarcina primită din Univers de a respira oxigen, de a se cununa ca o mi­reasă însângerată de durere cu el, Cuvântul impasibil și parșiv. Pentru care Monica Rodica Iacob cere izbăvire, printr-o rugăciune sublimă: „Dumnezeule/Izbă­vește-ne de acest trup de moarte/În care singuri ne-am închis“ (Rugăciune).
„Mireasa colorată“ este o carte care incită sufletul și mintea, este o poemă scrisă de o ființă sensibilă, cu o forță lirică ieșită din comun: Monica Rodica Iacob.