Judecătorul Tripa avea antecedente: procurorii au indicii că acesta ar fi fost implicat și în alte acte de corupție

Judecătorul Aurel Tripa, arestat, la sfârşitul săptămânii trecute, de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, nu se află la prima abatere. Potrivit motivării hotărârii prin care s-a dispus arestarea sa preventivă, anchetatorii au indicii că Tripa ar mai fi fost implicat şi în alte acte de corupţie, acestea neavând scrupule atunci când era vorba să se întâlnească cu justiţiabilii care aveau bani de dat şi aveau nevoie de ajutorul său.  „În perioada octombrie-noiembrie 2013 inculpatul s-a angajat faţă de H. O. V. H. şi H. R. M. T. să-şi exercite influenţa asupra altor trei magistraţi judecători, din cadrul Tribunalului Arad, cei trei fiind investiţi cu soluţionarea unui recurs privind o suprafaţă de teren cu privire la care cei doi cumpărători de influenţă sunt direct interesaţi. (n.r. Procurorul) mai arată că din materialul probator administrat în cauză rezultă indicii şi cu privire la implicarea judecătorului T. A. Ş. în comiterea altor infracţiuni de corupţie, aşa cum reiese din probele de la dosar, acesta neavând nici un scrupul în a se întâlni cu orice fel de persoane, pretinzând şi acceptând sume de bani sau alte foloase în vederea mijlocirii pronunţării unor hotărâri favorabile acestora. În actele aflate la dosarul cauzei rezultă indicii şi date certe conform cărora inculpatul a procedat similar şi în alte cazuri, iar eventuala cercetare în stare de libertate ar impieta asupra stabilirii circumstanţelor concrete în care inculpatul a acceptat soluţionarea nelegală a altor dosare aflate pe rolul Judecătoriei Ineu”, se arată în încheierea nr. 11/PI/CC, întocmită în 6 decembrie de completul care a decis arestarea judecătorului.  De asemenea, procurorul susţine că inculpatul „învestit cu atribute de autoritate publică a dovedit disponibilitate în negocierea prerogativelor sale şi a altor magistraţi, arătând în numeroase ocazii că nu înţelege să procedeze decât ilegal şi discreţionar, că îi este indiferent faptul că rolul magistratului este cel de exponent al politicilor statului cu privire la asigurarea respectării climatului de legalitate”. Mai mult, atunci când s-a decis că judecătorul trebuie cercetat în stare de arest, s-a avut în vedere şi caracterizarea făcută de Floriţă Boloş, colega sa de la Ineu, judecată şi ea pentru infracţiuni de corupţie, care le spunea investigatorilor sub acoperire că „Tripa este mult mai flâmând”.
Întâlniri conspirative
În ceea ce priveşte speţa în care a fost arestat, mai trebuie spus că judecătorul ştia că îi sunt ascultate telefoanele, drept pentru care a încercat tot felul de metode pentru a nu fi interceptat, lăsându-şi celularele în birou atunci când avea de discutat despre anumite probleme. Mai mult, judecătorul povestea că are microfoane în birou, acasă şi în maşină. De altfel, Tripa i-a şi reproşat unuia dintre cei care aveau nevoie de ajutorul său că vorbeşte prea mult. „Inculpatul i-a reproşat că vorbeşte prea mult la telefon şi l-a avertizat că, o dată ce au stabilit un anumit mod de a «colabora» denunţătorul trebuie să-l ur­meze, ori să abandoneze înţe­le­gerea infracţională”, se mai arată în încheiere. În ciuda acestor „neînţelegeri”, Tripa nu s-a dat în lături să se întâlnească cu persoanele care îl plăteau în faţa Judecătoriei sau chiar acasă la el, mai ales că, la un moment dat, după pronunţarea sentinţei pentru care s-a lăudat că a intervenit, a decis să crească potul de la 1.000 de lei la 600 de euro sub pretextul că aşa s-ar fi înţeles cu unul dintre judecătorii care au dat soluţia în recurs. Decizia de a cere mai mulţi bani a fost luată ca urmare a faptului că soluţia pronunţată la Tribunal a fost mai mult decât favorabilă „clienţilor” săi. Dacă în prima fază a promis că va încerca să obţină o casare cu trimitere spre rejudecare, pentru ca problema să fie rezolvată de el, la Ineu, instanţa de recurs a anulat pur şi simplu dizpoziţiile ce nemulţumeau denunţătorul.
În aceste condiţii, unul dintre denunţători s-a oferit să le dea celor doi magistraţi care l-au ajutat şi câte un telefon Samsung Galaxy S 4, lucru acceptat de Tripa. „În realizarea scopului urmărit prin angajamentele infracţionale anterioare, respectiv obţinerea unor foloase materiale pentru sine sub aparenţa că ar fi influenţat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti favorabile martorului denunţător, cu ocazia întâlnirii din data de 5 decembrie 2013 inculpatul T.A.Ş. a primit de la denunţător suma de 300 de euro şi un telefon mobil marca Samsung, model Galaxy S 4, organele de urmărire penală constatând infracţiunea flag­rantă”, se mai arată în încheiere.
Cu toate că dovezile aduse împotriva sa sunt imbatabile, Aurel Tripa a declarat recurs faţă de măsura arestării preventive, recursul urmând să fie soluţionat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.