Curtea de Conturi nu iartă: angajaţii mai multor instituţii din judeţ au fost daţi pe mâna Justiţiei

Potrivit unui raport întocmit de Curtea de Conturi, în ultimii ani au fost întocmite nu mai puţin de 396 de sesizări penale, dintre care 150 au fost soluţionate, semn că neregulile constatate de auditori în urma controalelor periodice au fost extrem de grave. De menţionat că la începutul anului, 246 de sesizări se aflau în diferite stadii de soluţionare. „Neregulile constatate de Curtea de Conturi a României pot fi împărțite în două mari categorii: încălcări ale legislaţiei financiar-fiscale, care generează litigii a căror soluționare intră în competența instanțelor de judecată, potrivit Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare şi încălcări ale legii care prezintă indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală, situaţii în care sunt sesizate organele de urmărire penală. Sesizarea organelor de urmărire penală de către Curtea de Conturi a României se face în următoarele categorii de situații: în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată: «În situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea auditată». A doua situație este cea prevăzută de art. 64 din Legea nr. 94/1992, republicată, potrivit căruia: «Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani»; A treia situaţie este reglementată depct. 241 lit. c) din RODAS, atunci când o entitate supusă verificării Curții de Conturi a României furnizează informații pentru care există indicii că ar putea fi nereale”, se arată în raport.
Prejudiciu de aproape nouă milioane
La nivelul judeţului Arad, parchetele au fost sesizate în cazul unor primării sau a unor societăţi care au ca acţionari autorităţi locale. Astfel, procurorii au fost sesizaţi cu privire la plata unor lucrări fără documente justificative, cu privire la nejustificarea şi neoperarea în registrul de casă şi în evidenţa contabila a sumelor ridicate de la Trezoreria Arad, ceea ce a dus la crearea unui prejudiciu de 122.828 lei; dar şi vânzarea unor bunuri din domeniul privat al unei unităţi administrativ teritoriale cu nerespectarea dispoziţiilor legale. În actul de sesizare se vorbeşte despre săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu şi producerea unui prejudiciu de 8.874.529 lei.
Un alt caz ajuns în atenţia procurorilor îi vizează pe angajaţii unei societăţi acuzaţi de „stabilirea prețului de începere a licitației sub prețul pieței, efectuarea unor cheltuieli pentru un imobil care nu mai era în proprietatea societății” şi abuz în serviciu, prejudiciul estimat fiind de 1.203.253 lei. Conform raportului Curţii de Conturi, dosarul a fost trimis la DNA, la Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție.
Închisoare cu suspendare
Angajaţii a două primării din judeţ au trebuit să dea şi ei cu subsemnatul pentru că nu au depus în casierie suma de 3.018 lei, rezultată din vânzarea unor bonuri de lemne şi că s-au eliberat din casierie anumite sume în numerar, în baza unor documente justificative care nu corespund realităţii, pentru cheltuieli materiale care nu au fostjustificate prin achiziţionarea de bunuri sau servicii şi înregistrarea pe cheltuieli a unor plăţi în numerar în baza unor facturi nerecunoscute de emitent, prejudiciul fiind estimat la 324.991 de lei. Dacă în primul caz s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, în cel de al doilea caz a fost începută urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijenţă în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Un alt caz în care au fost descoperite anumite nereguli la derularea unor contracte s-a finalizat prin neînceperea urmăririi penale, însă a existat şi un dosar care s-a lăsat cu două condamnări la închisoare. Astfel, pentru nedepunerea la Trezorerie a sumelor încasate ca venituri la bugetul local şi a celor încasate ca venituri din activităţi proprii, cu un prejudiciu estimat de 169.467 lei, două persoane au fost condamnate la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi plata în solidar a unor despăgubiri civile de 175.000 de lei.