Clădirea construită în 1910 nu va mai putea fi văzută din cauza pasarelei (foto Paula Crăciun)
Gara Arad a intrat într-un amplu program de reabilitare, la fel cu se întâmplă şi cu liniile de cale ferată care fac parte din culoarul IV Paneuropean. Fără discuţie este vorba despre un proiect lăudabil, însă arhitecţii care s-au ocupat de zona Gării nu au ţinut cont de specificul clădirii, atunci când au proiectat o pasarelă care va trece peste şinele de cale ferată, pentru a face legătura între peroane, iar conducerea de la Bucureşti a CFR şi reprezentanţii Regionalei CFR Timişoara au dat dovadă de o nepăsare strigătoare la cer, lăsând proiectul să se deruleze fără a încerca să-l modifice.
În aceste condiţii, reprezentanţii Pro Urbe, asociaţia arădeană care militează pentru conservarea patrimoniului construit al municipiului şi al judeţului trag un semnal de alarmă cu privire la cele petrecute. Bujor Buda, preşedintele de onoare al Pro Urbe, susţine că pasarela nu se potriveşte cu stilul în care a fost construită Gara, iar fondurile folosite pentru aceasta ar fi trebuit redirecţionate înspre alte direcţii. „Gara nouă a Aradului a fost construită după planurile arhitectului Lajos Szantay în 1910, pe locul vechii gări de la 1858. Este un edificiu P+1 construit în stil Seccesion, perioada geometrică. De mari dimensiuni, cu zona, are întreaga faţadă placată cu cărămidă aparentă. Acum, acea pasarelă nu are nicio legătură cu stilul lui Szantay. CFR-ul este plin de datorii, nu ar fi fost momentul acum să se facă această investiţie. De la Arad la Brad, toată staţiile CFR sunt în ruină. Banii folosiţi pentru pasarelă ar fi putut fi redirecţionaţi către infrastructură. Gara Arad este un monument. A fost proiectată cu o subtraversare, care ar fi putut să fie folosită în continuare”, a declarat Bujor Buda.
Pe lista construcţiilor de patrimoniu
La rândul său, arhitectul Alexandru Naghi Vizitiu, preşedintele Pro Urbe, susţine că s-ar fi putut face ceva pentru a nu obtura clădirea dacă Gara ar fi fost introdusă pe lista construcţiilor de patrimoniu. „Fie că vrem, fie că nu, Gara rămâne un loc de intrare în Arad. Dacă avem o construcţie proiectată de Ludovic Szantay, ar fi trebuit să nu fie alterată prin construirea de pasarele. Pe de o parte este vorba despre obturarea clădirii, iar pe de altă parte împotriva pasarelei există argumente de ordin ergonomic. Numărul de trepte de pasajul subteran este mai mic decât numărul treptelor pasarelei”, susţine Nagy Vizitiu.
Acces îngreunat
Mai trebuie spus că astfel va fi îngreunat accesul persoanelor cu dizabilităţi, dar şi al majorităţii călătorilor, care de obicei vin cu bagaje. „Sigur, culoarul subteran este insalubru acum, dar formula aceasta fetidă ar fi putut fi înlocuită prin amplasarea unor spaţii comerciale. Pro Urbe nu a avut din păcate acces la acest proiect. Trebuie să ştiţi că a luat legătura cu noi domnul profesor universitar doctor Theodor Gheorghiu, care ne-a transmis că nici domnia sa nu este de acord cu ceea ce se întâmplă. Gara Arad are o gară corespondentă la Szeged. Mă îndoiesc că acolo se va proceda de o asemenea manieră. Personal, mă gândesc şi la o eventuală modificare în viitor a gabaritului vagoanelor. Dacă se va întâmpla acest lucru, vor apărea şi la Arad probleme similare cu cele de la metroul din Bucureşti şi din Franţa, unde au trebuit modificate peroanele”, mai spune arhitectul.
„Intervenţiile discrete nu sunt dorite de politicieni”
Acesta mai susţine că a proiectat pe vremea studenţiei o gară, dar nici el, nici restul colegilor nu s-au gândit să înlocuiască pasajul subteran printr-o pasarelă. „Materialul introdus în pasarelă costă peste 600.000 de euro. Vor apărea costuri suplimentare şi legate de întreţinerea pasarelei. Să nu fiu înţeles greşit, e bine că se fac lucrări acolo, dar am senzaţia că intervenţiile discrete nu sunt dorite de actuala structură politică. Din punctul meu de vedere, pe termen lung, o intervenţe subterană ar fi adus un câştig mai mare”, a încheiat arhitectul.
