Fotbal adevărat

Când citiţi aceste rânduri Campionatul Mondial din Brazilia a început deja, în ciuda grevelor şi protestelor. Timp de o lună, iubitorii sportului rege vor avea ocazia să urmărească un regal fotbalistic, meciuri echilibrate sau mai puţin echilibrate, dar cu siguranţă disputate, pentru că echipele ajunse la turneul final vor lupta în primul rând pentru onoare. Din păcate nu acelaşi lucru se poate spune despre Naţionala României sau despre multe dintre echipele noastre de club, care au conducători şi antrenori ce se gândesc doar la profit şi pun fotbalul pe locul al doilea, cu jucători care sunt mai mult vedete mondene decât sportivi, uitând că fotbalul nu îi iartă pe cei care încearcă să-l păcălească. Din fericire, acum suporterii dezamăgiţi ai echipelor din ţară vor putea să uite de Gigi Becali şi George Copos, de Cristi Borcea şi fraţii Becali, de Jean Pădureanu şi Piţurcă, de aşa-zisul „Prinţ” Cristea şi piţipoancele care i-au trecut prin aşternuturi, iar arădenilor care ţin la UTA nu le va sta capul numai la Marţean, cel care le-a dus echipa la sapă de lemn sau la anumiţi conducători şi jucători care n-ar fi meritat nici măcar să fie lăsaţi să treacă pe lângă stadionul din Vlaicu.
La Mondiale au ajuns doar echipe adevărate, fotbalişti şi antrenori cărora le pasă de ceea ce fac, iar fotbalul va fi… adevărat. România nu a reuşit să ajungă acolo, nu pentru că nu avem jucători talentaţi, nu pentru că nu mai avem antrenori capabili, ci pentru că nu mai avem de o bucată bună de vreme fotbalişti serioşi, care să fie preocupaţi în primul rând de meseria pe care o fac şi pentru care încasează sume cu adevărat nesimţite, dacă ne gândim la performanţele pe care le-au avut. Sincer să fiu, deşi îmi place fotbalul, a încetat de mult să mă intereseze cine joacă la UTA lui Marţean, iar dacă aş vedea pe stradă vreun jucător de acolo, aş trece pe lângă el fără să îl recunosc, pentru că niciunul nu s-a făcut remarcat cu nimic pe teren. La fel aş putea spune despre majoritatea indivizilor mai mult sau mai puţin anonimi care aleargă după minge în Liga I, cu excepţia câtorva fotbalişti de la Steaua sau de la Naţională.
În încheiere nu pot decât să le urez tuturor suporterilor vizionare plăcută şi multă energie, pentru a putea sta la me­ciurile care se vor disputa noaptea târziu, sau chiar dimineaţa, foarte devreme.