ramosPentru a cincea oară în istoria turneelor finale, campioana mondială iese din faza grupelor la turneul în care îşi apăra trofeul. Însă parcă niciuna dintre formaţiile eliminate în trecut nu a cedat atât de uşor ca Spania. După două eşecuri (1-5 cu Olanda şi 0-2 cu Chile) şi un joc neconvingător, Spania pleacă acasă devreme pentru prima dată după şase ani plini de victorii
29 iunie 2008. Iker Casillas ridica deasupra capului trofeul european, după ce Spania câştiga cu 1-0 în faţa Germaniei în finala de la Viena. Doi ani mai târziu, pe 11 iulie 2010, tot Casillas ridica prima Cupă Mondială din istoria Spaniei, tot după 1-0, după prelungiri, în faţa Olandei. În 2012, pe 1 iulie, n-a mai fost 1-0 în finala cu Italia. Ci 4-0! Iar Casillas, aflat atunci în vârful carierei, ridica încă un trofeu după un turneu final important. Experienţa, disciplina, unitatea lotului şi coeziunea pe care del Bosque a reuşit să o păstreze în ultimii patru ani erau principalele calităţi ale lotului Spaniei.  Pentru a cincea oară în istorie şi pentru a treia oară la ultimele patru turnee Mondiale, campioana a fost eliminată încă din grupe. Şi în ce mod! Cu un singur gol marcat, şi acela din penalty, şi cu şapte primite. Fără vreun punct obţinut în primele două meciuri! Concluzia e simplă şi a fost enunţată deja de presa spaniolă: e vorba despre un final de ciclu.
· Italia (1950),  Brazilia (1966), Franţa (2002),  Italia (2010) şi Spania (2014) sunt echipele care au părăsit întrecerea încă din grupe din postura de campioane mondiale en-titre
· șapte goluri a încasat Spania în primele două meciuri la Mondial, cu unul mai mult decât în întreg turneul final din 2010, când a câştigat trofeul
· cu o medie de vârstă de 28,2 ani, Spania era a şaptea cea mai experimentată echipă de la Mondial. În 2010, media de vârstă era de doar 26 de ani.

Recomandările redacției