Justiţia este oarbă sau chioară?

Un om pios a stat de vorbă cu Dumnezeu. L-a întrebat: Doamne aş vrea să ştiu cum e Raiul şi  cum e Iadul?

Dumnezeu l-a condus pe omul pios la două uşi. A deschis una dintre ele iar omul a privit înlăuntru. În mijlocul încăperii era o mare masă rotundă. Pe masă se afla un vas mare cu o mâncare  bună, plăcut mirositoare. Oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi, palizi şi bolnăvicioşi. Păreau a fi înfometaţi. Ţineau în mâini linguri cu mânere foarte lungi care erau legate de braţe şi astfel puteau ajunge la vas pentru a le umple cu mâncare, dar din cauza mânerelor mai lungi decât propriile  mâini, nu puteau duce la gură lingurile pline cu mâncare. Şi astfel, mureau de foame.

Omul pios s-a înfiorat la vederea suferinţei lor. Atunci, Dumnezeu l-a întrebat: Acum ai văzut Iadul?

Au mers apoi către cealaltă cameră şi au deschis uşa: arăta identic cu prima. Se găsea acolo o masă mare şi rotundă cu un vas mare cu mâncare bună, îmbietoare. Oamenii de la masă erau echipaţi cu aceleaşi linguri. Dar aceştia păreau bine hrăniţi şi durdulii, râdeau şi vorbeau între ei.

Omul pios a spus: Nu înţeleg… Este foarte simplu, a spus Dumnezeu. Aceşti oameni sănătoşi au învăţat să se hrănească unul pe celălalt, în timp ce ceilalţi se gândeau doar la ei înşişi.

Justiţia din România are asigurat locul de muncă pe mulţi ani de acum încolo. Poporul Român, prin vârfurile sale politice, economice şi sociale i-a asigurat front de lucru pentru mulţi ani. Magistraţii nu vor ajunge şomeri niciodată. Facultăţile de Drept fac faţă cu greu necesarului de forţă de muncă din Justiţie. Firmele de construcţii se bat între ele pentru a obţine  noi contracte cu Statul Român  în vederea ridicării a noi penitenciare, întrucât cele pe care le avem sunt burduşite. Şi conform noilor cerinţe europene, cetăţenii din Pripon au nevoie de confort. Căci ce, e uşor să fii criminal, evazionist, tâlhar, să  mituieşti, să corupi, să fii interlop, să influenţezi, să violezi? Mai ales că în paralel (sub acoperire) erai ministru, prim ministru, politician, latifundiar, frate de preşedinte, poliţist, proprietar de cluburi sportive, patron de posturi tv şi alte ocupaţii de suprafaţă. Nu e uşor, trăieşti tot timpul sub tensiune: mă prinde, nu mă prinde… Măcar la Pripon să stai liniştit, fără stres, omeneşte!

Odată ajunşi după gratii derbedeii ar face orice ca să iasă de acolo. Acum e  la modă boala scoasă din pălărie. Nu trece o lună de zdup şi dramă: bosul puşcăriaş se îmbolnăveşte subit de o boală veche, gravă. Boală care se impune a fi tratată musai în străinătate. Şi Justiţia (prin unii judecători tembeli sau corupţi; nu toţi, majoritatea sunt corecţi), se dezleagă la ochi, rupe balanţa, îi împunge cu spada pe cei ce i se opun şi-l lasă pe zbanghiu să se opereze cât mai departe de ţară.

Aşa s-au îmbolnăvit mulţi deţinuţi celebri. În aceste zile s-a îmbolnăvit grav Borcea Dinamovistul, cel care se zbenguia pe la toate posturile tv. Îmi şopteşte o păsărică: în câteva zile va fi arestat Dan Voiculescu. Dau pe gratis Justiţiei un pont: peste nici o lună de puşcărie, Dan Voiculescu se va cere în libertate ca să se opereze de o boală veche, ce tocmai se stabileşte în aceste zile. Căci dacă nu eşti în stare să-ţi fabrici o boală de rezervă pentru zile negre, atunci nu meriţi să te numeşti interlop.

România noastră este ca Raiul şi Iadul din pilda de început. Talpa ţării dă de mâncare întregii naţiuni, iar potlogarii îşi bagă averi doar în guşile lor infecte. Sub privirile agere ale oarbei Justiţii!