Prima vizită pe care o face un şef de stat nou ales spune foarte multe despre intenţiile sale cu privire la politica externă şi, implicit, cu privire la planurile sale de viitor. Înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Klaus Iohannis declara că prima vizită pe care o va face în calitate de preşedinte va fi la Bruxelles, pentru că acolo se decid cele mai multe lucruri cu privire la viitorul Europei unite, lucruri care privesc îndeaproape România. O altă capitală care ocupa un loc fruntaş în topul viitoarelor destinaţii ale candidatului PNL era Chişinăul. Nu au trecut nici două săptămâni de atunci şi capitala celui de al doilea stat românesc a luat faţa capitalei UE în preferinţele preşedintelui nou ales. Potrivit presei centrale, Klaus Iohannis va face, vineri, o vizită la Chişinău, cu două zile înainte de alegerile parlamentare din Basarabia. Asta, în condiţiile în care preşedintele ales al României a înţeles că alegerile de duminică sunt cruciale pentru soarta românilor care locuiesc între Prut şi Nistru. Cum în ultimele sondaje, comuniştii care mili- tează pentru rămânerea Basarabiei în sfera de influenţă a Rusiei par a fi luat faţa forţelor proeuropene, vizita preşedintelui României, chiar dacă acesta nu şi-a preluat încă postul, este extrem de importantă.
Militanţii partidelor care susţin parcursul european al celui de al doilea stat românesc au nevoie ca de aer de susţinerea venită din partea fraţilor de pe malul drept al Prutului, în timp ce mesajul transmis electoratului nehotărât este cât se poate de clar, România sprijină în continuare aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi NATO. Acest mesaj este cu atât mai necesar cu cât formaţiunile care se opun integrării Basarabiei în lumea civilizată au lansat atacuri virulente împotriva României, foşti angajaţi ai KGB-ului şi ale altor structuri de forţă sovietice organizând „mari manifestări populare” pentru a transmite celor care vor să-i audă că ţara se confruntă chipurile cu cele mai mari probleme de securitate din ultimul sfert de secol şi că riscă să-şi piardă statalitatea şi independenţa din cauza unor decizii impuse din străinătate.
Dacă vizita lui Iohannis va fi una de succes o va arăta doar evoluţia viitoare a scenei politice de dincolo de Prut. Pentru moment, cel mai important lucru este că preşedintele ales este pe cale să-şi înceapă cu dreptul mandatul.
As semnala cateva greseli in articol:
1. „soarta romanilor care traiesc intre Prut si Nistru” – nu sunt chiar asa de multi romani acolo, ca un viitor presedinte al Romaniei sa faca propaganda unui partid sau altul. Pe de alta parte, a preciza ca limita Nistrul inseamna, implicit, recunoasterea „de facto” ca Transnistria nu face parte din Republica Moldova.
2.”al doilea stat romanesc” – asa cum Austria nu poate fi catalogat „al doilea stat german”, Republica Molldova nu este „al doilea stat romanesc”. Este o tara independenta, unde populatia majoritara vorbeste romana. Asa cum majoritatea germanilor si a austriecilor resping ideea hitlerista de „Anchluss”, sondajele arata ca majoritatea populatiei din Romania si din Moldova nu doresc o uniune statala.
3.”integrarea Basarabiei in lumea civilizata” – nu am fost in Rusia, dar sunt convins ca in majoritatea oraselor rusesti nu intalnesti atatea case cu valoare arhitectonica cu fatade distruse sau atatea locuri ilegale de depozitare a gunoaielor (moloz, PET, pungi de plastic etc.) ca in „civilizatul” municipiu Arad oras din Uniunea Europeana