Lazăr Magu şi condensul cuvintelor – o antologie selectivă a operei sale

În aceste zile a ieşit de sub tipar cartea de poezie „Condens“, Editura MIRADOR, Arad, 2014, a poetului arădean Lazăr Magu. Este cea de a opta carte a poetului, după „Întrebări de toamnă“ (2007), „Monologuri liturgice“ (2009), „Cascada de nisip“ (2010), „Cartea cu cinci anotimpuri“ (2011), „Sertarul cu trandafiri“ şi „Paşi pe cupolă“ (ambele, 2012) şi „Călător pe scări interioare“ (2013).
De fapt cartea de faţă, „Condens“ este o carte care le cuprinde pe toate celelalte la un loc, căci este o sinteză, un condens al celorlalte cărţi, o antologie selectivă, carevasăzică.
După cum se vede, Lazăr Magu şi-a publicat toate cărţile în ultimii şapte ani, probabil după mulţi ani de reflecţii, incertitudini şi aşteptări. Drept este că între timp a publicat poezii prin reviste literare cum ar fi: Arca, Apostrof, Luceafărul, Acolada, România literară ş.a.
„Condens“  (146 poezii) vine în faţa cititorilor cu un nou discurs poetic a lui Lazăr Magu, ţinut de la tribuna aceleaşi agoră a stilului clasic, discurs compus acum din chintesenţa alegerii aleatoare sau precise a versurilor cărţilor anterior publicate, căci acest volum nu cuprinde toate poeziile cărţilor sale. Cărţi cu versificaţii care tind perfecţiunea, unii critici asemuindu-l dojenitor cu versurile lui Topârceanu, în acest sens. De parcă ar fi vreo vină că scrii versuri în stil clasic, cu rimă, ritm şi catrene, pe teme abordate de înaintaşi mai celebri. De altfel, criticul şi poetul Petru M. Haş chiar spunea despre poezia lui Lazăr Magu, în urmă cu câţiva ani, în revista Arca: „Voit sau nevoit, textele acestor monologuri cultivă ecouri diverse: din Topârceanu, Arghezi şi alţii“. Mai temperată şi mai senină, poeta Constanţa Buzea afirmă în prezentarea de pe coperta a IV-a a cărţii „Condens“ (text repetat şi pe coperta altor cărţi ale lui Lazăr Magu): „… Multă plăcere şi pricepere în facerea versurilor. Dexteritate de gospodar care lucrează după reţete vechi pe care le consideră sigure, cântând gustul bun cu numai simple imagini de efect… Fiecare poem are o durată suportabilă şi, ca un tablou, îşi lasă la vedere secţiunea de aur, o imagine reuşită, o învăţătură“.
Aria tematică a discursului poetic a cărţii „Condens“ este foarte generoasă (mi se pare firesc, odată ce le conţine pe toate cărţile la un loc) oscilând de la cea a amintirii palpabile a copilăriei, cu spaţii nominale, cu subiect şi predicat,  „E ruginită rama şi are icter poza/ din care, de-o vecie şi ceva, eşti plecată…/Ai colindat Banatul şi Timişoara toată./Eu mă afund în lume, citindu-l pe Spinoza“ (Casa copilăriei), până la cea a anotimpurilor ratate, unde exultă metafora, ideea, simbolurile: „Doar din nămolul drojdiei subverse/natura ştie să înalţe crinii/şi nuferii – petalele luminii,/eliberând în rai făpturi imerse.“ (Simbioză).
În orice caz, cartea poetului Lazăr Magu – care poet este un retras din viaţa boemă, un timid care deşi frecventează evenimentul literar şi cultural este o apariţie parcă eterică, o fiinţă care parcă îşi cere iertare că există printre scriitori – cartea deci, este obiectul din hârtie care te ajută să cunoşti un poet frământat de existenţa care i s-a oferit pe acest pământ, este un condens al ideilor materializate în întreaga sa operă de până acum. Căci Lazăr Magu este un poet mirat parcă de magia pe care i-o oferă cuvintele.
Iar faptul că volumul „Condens“ al lui Lazăr Magu este şi un obiect plăcut, o carte bine orânduită, care coabitează perfect cu raftul unei biblioteci, acest lucru se datorează şi Editurii Mirador din Arad, creatorului de paginaţie Călin Chendea, un tehnoredactor cu care-ţi face plăcere să faci cărţi.