La douăzeci şi cinci de ani de la izbucnirea Revoluţiei din decembrie 1989, asociaţiile şi fundaţiile de revoluţionari sunt bulversate şi dau în clocot. Pricina vine de la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, şi constă în ansamblul OUG nr. 95, act legislativ care introduce noi termeni şi noi criterii de clasificare a celor care şi-au riscat vieţile în evenimentele cunoscute ca Revoluţia Română din decembrie 1989.
Cum revoluţionarii arădeni nu-s exceptaţi, şi ei s-au mobilizat pentru a-şi apăra demnitatea care, în opinia lor (dar nu numai), le este ştirbită, ba chiar pusă la îndoială. În consecinţă, sâmbătă, 31 ianuarie, revoluţionarii Aradului au organizat o întâlnire de informare, studiu şi analiză pe marginea prevederilor ordonanţei, şi de luare de decizii pentru viitorul imediat. Conform organizatorilor, au fost invitate toate asociaţiile şi fundaţiile arădene ale revoluţionarilor. Dată fiind importanţa întâlnirii şi importanţa Aradului în evenimentele de-acum douăzeci şi cinci de ani, într-un gest de so- lidaritate firească, la întâlnire au fost prezenţi şi doi membri marcanţi ai asociaţiilor timişorene de revoluţionari: Liviu Băcana şi Beniamin Cristea.
„Cei morţi” şi „cei vii”
Este de înţeles că „prima voce” a întâlnirii a fost Valentin Voicilă, cel căruia nimeni nu i-a contestat sau disputat vreodată condiţia de lider al arădenilor în ceea ce a fost Revoluţia Română la Arad. „Înarmat” cu un braţ de documente oficiale, Valentin Voicilă a demontat fără milă noua terminologie introdusă de ordonanţă şi criteriile noi cu care se va opera în clasificarea revoluţionarilor, probând fără dubii că actul normativ este discriminatoriu. „Este discriminatoriu să consideri, prin lege, că Valentin Voicilă este «luptător cu rol determinant» în victoria Revoluţiei, iar cei care-au fost lângă Valentin Voicilă n-au fost «determinanţi». Este inadmisibil să consideri prin lege că un oraş a avut rol determinant în victoria Revoluţiei fiindcă în oraşul acela au murit oameni până în 22 decembrie 1989, iar un oraş în care n-au murit oameni până la data aceea n-a avut «rol determinant». În acest caz, Aradul nu are calitate «determinantă», fiindcă în Arad s-a murit după 22 decembrie. Aşadar Aradul este «vinovat» că n-a avut morţi.
Dar noi, nu eu, ci noi, am stat cu piepturile goale în faţa armatei. Am fost prima capitală de judeţ ridicată la luptă în sprijinul Timişoarei, nu după 22 decembrie, ci înainte. Am avut în Arad peste 1.500 de militari înarmaţi cu mai mult de 60.000 de unităţi de muniţie de război. Totuşi n-a murit nimeni înainte de 22 decembrie, fiindcă ne-am organizat perfect. Iată că acum vine o ordonanţă de urgenţă şi ne spune că n-am avut rol determinant pentru că n-am murit!”, a spus Valentin Voicilă.
Bani, legalităţi şi ilegalităţi
În opinia lui Valentin Voicilă, Ordonanţa 95/2014 este o chestiune de bani şi de legi, de economii bugetare şi de „acoperiri” ale unor ilegalităţi trecute. „Este adevărat că nu sunt bani la buget şi că mulţi impostori s-au făcut revoluţionari fără să fi fost vreodată. Trebuia curăţată şi rana asta odată. Este însă la fel de adevărat că prin ordonanţă se acoperă o multitudine de asemenea ilegalităţi făcute de-a lungul timpului. Se tem de DNA. Eu mă mir că DNA nu a intrat până acum în tema asta. Dacă ar intra, mulţi ar fi legaţi – şi pe drept”, a declarat Valentin Voicilă pentru Glasul Aradului.
Prezenţi la întâlnirea revoluţionarilor arădeni, revoluţionarii timişoreni Liviu Băcana şi Beniamin Cristea şi-au declarat solidaritatea necondiţionată cu revoluţionarii arădeni. Liviu Băcana a accentuat că ordonanţa în discuţie este discriminatorie. Mai mult, a afirmat că este şi neconstituţională procedural, şi că timişorenii analizează deja posibilitatea atacării sale din această perspectivă. „Suntem alături de Arad şi de revoluţionarii arădeni în acest demers. Este nedemn ca Aradul să fie dat la o parte în cazul rolurilor din Revoluţie pentru că n-au fost morţi. Sunt revoluţionari timişoreni care au venit la Arad în 21 decembrie şi spun că «… pe bulevard era lume cât vedeai cu ochii», deci se ieşise masiv în stradă. Cum să negi mărturia asta despre o realitate imposibil de negat? Ordonanţa nu este doar imorală, ci şi neconstituţională: nu se justifică elementul de «urgenţă», conform legii, şi procedura nu a fost corectă din punct de vedere legal, aşa că studiem posibilitatea atacării ei pe această direcţie”, a spus Liviu Băcana.
Decis să nu se dea bătut, Valentin Voicilă a propus colegilor săi revoluţionari să dezbată şi să analizeze fiecare aspect al ordonanţei şi să decidă acţiuni la care să adere toţi revoluţionarii, indiferent de asociaţiile sau fundaţiile din care fac parte. Separat de ei, ca lider recunoscut şi incontestabil al Revoluţiei la Arad, Valentin Voicilă a anunţat posibilitatea de a se retrage din Institutul Revoluţiei Române. „Dacă nu se revine asupra ordonanţei, eu voi ieşi din Institutul Revoluţiei Române. Nu poate fi membru al unei asemenea instituţii un om care n-a avut «rol determinant» în evenimentele de care se ocupă instituţia. Asta însă nu înseamnă că renunţ. Voi continua lupta începută în decembrie 1989 de pe aceleaşi poziţii ca până acum, de om care şi-a pus viaţa la bătaie fără ezitare, fără condiţii, chiar dacă şi fără «rol determinant». Însă trebuie să afle şi cine nu ştie: «rolul determinant» nu se stabileşte prin texte de legi scrise într-un cabinet, ci în focul bătăliei, acolo, în vecinătatea morţii şi a vieţii”, a spus Valentin Voicilă.
