Elenele României

Prima Elenă care s-a impus în istoriografia românească este Elena Cuza, născută Rosetti, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. O adevărată muceniţă, care a îndurat cu stoicism infidelităţile soţului, dar care şi-a cinstit cu maximă demnitate rolul de Primă Doamnă. Cea de-a doua Elenă este tot o muceniţă: Elena Greciei şi Danemarcei, mama Majestăţii Sale Mihai I. Căsătorită cu Carol al II-lea, este părăsită un an mai târziu de către acesta în favoarea unei alte Elene: Elena Lupescu. Începând cu „Lupeasca” (născută Grünberg), Elenele care se vor aşeza în preajma tronului României vor răzbuna toate umilinţele la care au fost supuse antecesoarele lor. Elena Lupescu va „contribui” la depravarea parcursului regal al lui Carol al II-lea şi la ruinarea imaginii Casei Regale a României în ochii marilor familii domnitoare ale Europei. Elena Ceauşescu îşi va depăşi în cel mai jalnic mod condiţia de soţie a preşedintelui României, strecurându-se până dincolo de porţile Academiei. În momentul 1989, după ruşinoasele experienţe cu Elena Lupescu şi cu Elena Ceauşescu, se considera că „Elenele domnitoare” reprezintă doar un parcurs istoric nefericit pentru poporul român. Asta, până la Elena Udrea, care a reuşit să zguduie din temelii Palatul de la Cotroceni, dimpreună cu toată scena politică din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Rememorând acest parcurs istoric al Elenelor României, ne întrebăm dacă ele se fac vinovate, în primul rând, de catastrofele de imagine pe care ne grăbim să le punem în cârca acestora. Nu cumva bărbaţii din umbra acestora poartă această vină? Alexandru Ioan Cuza trăia, în văzul lumii, cu Maria Obranovici, obligând-o pe Doamna Elena să-i înfieze până şi cei doi copii făcuţi cu această concubină domneas­că. Carol al II-lea a „trăit” cu regina- mamă Elena doar un an de zile, după care a fugit în străinătate cu Elena Lupescu. Mai târziu, după ce a revenit pe tronul României (1930), Carol al II-lea l-a minţit pur şi simplu pe Iuliu Maniu, aducându-şi amanta la Palatul Regal. Despre cum a ajuns pantofarul Nicolae Ceauşescu sub papucul soţiei se va scrie, probabil, mai târziu, dar ruşinea ultimelor două decenii comuniste va rămâne, de-a pururi, în istoria noastră multimilenară. Despre Elena Udrea se poate spune orice, dar nimeni pe lumea aceasta nu va putea tăgădui faptul că a ajuns la Cotroceni sub protecţia şi înaltul patronaj al fostului preşedinte al Românie, Traian Băsescu. Una peste alta, ne putem mândri cu cinci Elene care au făcut istorie în ultimul secol şi jumătate pe plaiurile noastre mioritice. Des­pre unele dintre acestea istoria a reţinut doar cuvinte de laudă. Despre altele s-au scris pagini absolut ruşinoase. Nici anticii greci nu s-au dumirit dacă Elena a distrus, sau nu, Troia. Şi Elena lor şi-a avut Paris-ul ei, după cum şi Elenele noastre îşi au ba câte un Ioan, ba un Carol, un Nicolae sau un… Traian. Se mai spune şi că istoria este învă­ţătoarea vieţii. Poate pentru alţii… Noi, românii, n-am învăţat mai nimic din paginile ei. Cea mai bună dovadă o reprezintă înşiruirea Elenelor de mai sus… Oare dacă am încerca şi cu Ma­riile?