Cercetarea şomajului neînregistrat în Arad a ajuns la final, iar concluzia este că „e jale”

Ieri a început conferinţa de în­chi­dere a proiectului POSDRU/111/ 4.1/S/91816 – „Cercetarea şi prognozarea pieţei muncii din vestul României, evidenţierea şomajului neînregistrat din judeţul Arad”, proiect finanţat din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene. Alături de toţi cei implicaţi în realizarea proiectului au fost prezenţi factori de decizie la nivel judeţean şi municipal. A participat, ca invitată, deputata de Arad Claudia Boghicevici.
Prezentând proiectul care se în­cheie astăzi, Marinel Henteş, director al AJOFM Arad, a reliefat amploarea acţiunii desfăşurate, dificultăţile apărute pe parcurs, dar a evidenţiat rezultatele studiului şi ale interpre­tării ştiinţifice-sociologice a datelor colectate. „Efortul de evidenţiere a şomajului neînregistrat nu a fost o acţiune statistică sterilă, ci a confirmat realitatea unui feno­men, a identificat cauzele majore care-l provoacă şi îl perpetuează şi crează premizele de aflare a soluţiilor care măcar să-l diminueze considerabil dacă nu poate fi eliminat complet. Avem acum o oglindă cu mult mai exactă a situaţiei şi putem gândi măsuri de ameliorare prin acţiune locală şi prin acţiune naţională, la nivel de legi. Problema este cu mult mai serioasă decât pare, şi soluţiile nu sunt posibile decât prin colaborarea continuă dintre cei avuţi în vedere, adică şomerii înregistraţi sau neînregistraţi, angajatori, agenţii de ocupare a forţei de muncă, administraţii locale şi judeţene, guvern şi parlament. Dincolo de orice altă constatare, proiectul care se încheie cu aceas­tă conferinţă reclamă şi impune urgenţa unei acţiuni ferme şi concertate pentru stăvilirea fenome­nului”, a spus Marinel Henteş.
Prezentă la conferinţă, deputata Claudia Boghicevici şi-a manifestat deschiderea totală spre temă şi disponibilitatea de a sprijini orice proiect legislativ care să ducă la diminuarea fenomenului. „Îi felicit pe toţi cei care au demarat şi au participat la realizarea acestui proiect. Rezultatele nu sunt deloc îmbucurătoare şi oglindesc o societate bolnavă, dar care poate fi însănătoşită. Ca deputată, ca fost ministru al Muncii, ca om care s.a ocupat multă vreme cu proble­mele sociale la Arad şi ca arădeancă, vă asigur de tot sprijinul meu”, a spus Claudia Boghicevici.
Diagnoza necesară s-a făcut în cele zece oraşe ale judeţului Arad, dar a fost extinsă şi în judeţele Bihor şi Timiş, şi a constat în identificarea persoanelor fără loc de muncă şi neînregistrate oficial şi în chestionarea acestora. Chestionarul a avut aproximativ 100 de întrebări.
După centralizarea chestionarelor şi sistematizarea datelor, a rezultat un tablou deloc plăcut. S-au identificat 4373 persoane apte de muncă, din care 2251 femei (51%), şi 2122 bărbaţi (49%). 3795 dintre ei domiciliază în mediul urban. Majoritatea acestora au vârste peste 45 de ani, segmentele de vârstă imediat următor fiind al celor între 25 şi 35 de ani. Peste 96 %  nu au nici o calificare, majoritatea se întreţin din agricultură sau din prestarea unor activităţi ocazionale, sau sezoniere în afara graniţelor.
Dintre cei 4373 de chestionaţi, 55,40 % au optat pentru urmarea unor cursuri de formare profesională, iar 21% nu au optat nici pentru loc de muncă, nici pentru curs de calificare.  172 de persoane (3,93%), au declarat că deţin deja o calificare, 4201 (96,07%), declarând că n-au nici o calificare atestabilă. 183 au declarat că sunt absolvenţi de studii superioare (cu sau fără licenţă).
Colateral cu tema cercetată, chestionatorii au descoperit un alt feno­men de extremă gravitate: o rată incredibil de ridicată a analfabetismului.
Cercetătorii şi-au extins cerce­tarea, investigând şi mediul angajatorilor. Astfel, a reieşit că angajatorii interesaţi de forţa de muncă nou identificată prin proiect desfăşoară activităţi în domeniul industriei auto şi construcţiilor de drumuri şi poduri, şi că majoritatea locurilor de muncă sunt destinate persoanelor care nu deţin vreo calificare, dar au un nivel de studii de minim 8 clase, nivel impus prin lege.
Cercetarea reliefează următoa­rele nemulţumiri ale angajatorilor faţă de forţa de muncă recenzată prin pro­iect: lipsa nivelului minim de studii de 8 clase care să le permită angajarea; neseriozitatea persoanelor intervievate faţă de menţinerea locului de muncă, un grad scăzut de loialitate faţă de angajator, munca fără implicare, denunţarea unilaterală a contractului de muncă pentru un minim de beneficii suplimentare oferite de alţi angajatori, incompatibilitatea acestora cu cerinţelor necesare pentru posturile oferite.
Există şi explicaţii ale rezistenţei celor chestionaţi în a se angaja: cu foarte puţine excepţii, la bursele lo­curilor de muncă angajatorii prezenţi oferă salarii brute între 900 şi 1.100 lei, plus 200 de lei în bonuri de masă, ceea ce este mult sub necesarul unui trai decent, şi respect minim sau zero pentru angajat şi pentru problemele acestuia.
Concluziile sunt mult mai multe şi mult mai cuprinzătoare, şi vor constitui suportul unor propuneri care vor fi înaintate factorilor de decizie, respectiv ministerelor – pentru iden­tificarea de măsuri eficiente, şi Parlamentului – pentru elaborarea unor legi în deplină cunoaştere a realităţii crude şi necosmetizate.