- Interviu cu Gheorghe Feieş, primarul oraşului Sebiş
– Domnule primar, luna trecută am stat de vorbă cu mai mulţi agenţi economici din Hălmagiu, care erau foarte mulţumiţi de faptul că beneficiază de prevederile Legii Ţării Moţilor. Din câte îmi amintesc, sunteţi unul dintre iniţiatorii acestui act normativ…
– Într-adevăr, am făcut parte din colectivul de lucru care a elaborat acest proiect de lege. Fiind prieten cu Ioan Rus, pe atunci prefectul judeţului Alba, ne-am întâlnit cu mai mulţi primari din zona Ţării Moţilor, eu fiind cel care reprezentam judeţul Arad. Din acest motiv am reuşit să facem şi o extensie a Ţării Moţilor până pe aliniamentul Sebiş-Dezna-Moneasa-Buteni-Chisindia, iar raţionamentul care a stat la baza acestui demers a fost acela de a ajuta comunităţile locale din această zonă muntoasă şi, oarecum, defavorizată. Pentru susţinerea comunităţilor locale din Ţara Moţilor s-a legiferat scăderea impozitelor cu 50%, pe terenuri şi pe clădiri, pentru cei care domiciliază în această zonă. Cea de-a doua prevedere a Legii Ţării Moţilor vizează obligaţia Guvernului de a compensa această diminuare a impozitelor, precum şi sprijinirea financiară a comunităţilor în vederea realizării de investiţii în infrastructură: drumuri, apă, canalizare, iluminat public, modernizarea şcolilor şi a instituţiilor de cultură. De asemenea, s-a prevăzut şi încurajarea unor investiţii pentru acapararea forţei de muncă din zona de referinţă…
– Vorbiţi oarecum la trecut despre această lege atât de generoasă…
– Vorbesc astfel, deoarece am ajuns să regret, de mai multe ori, faptul că m-am implicat în elaborarea acestei legi. Pe de o parte, au existat şi câţiva cârcotaşi – nu mulţi, ce-i drept – care mă acuzau, prin anul 2000, că am scos Sebişul din Ţara Moţilor. Pe de altă parte, de cele mai multe ori guvernele care
s-au succedat la putere, indiferent de culoarea lor politică, au cam neglijat să se achite de obligaţiile prevăzute în Legea Ţării Moţilor. Dar, în tot răul există şi-un bine, cum se spune. Nu am mai aşteptat să vină investiţii din partea guvernanţilor şi ne-am apucat să ne gospodărim singuri…
– Şi astfel ajungem şi la investiţiile pe care le aveţi în vedere la Sebiş pentru anul în curs.
– Exact. Primul nostru obiectiv este finalizarea Casei de Cultură, respectiv a Centrului Cultural – cum l-am denumit noi. Vorbim aici despre o sală de tip amfiteatru, cu 500 de locuri, multifuncţională, unde se pot da spectacole de tot felul, pot rula filme şi se pot vernisa expoziţii de pictură, despre o bibliotecă ultramodernă şi multe alte săli destinate petrecerii timpului liber. Tot legat de cultură, ne pregătim pentru cea de-a XVI-a Ediţie a Festivalului de Muzică Sebiş, eveniment care va avea loc în prima săptămână a lunii iunie. Şi chiar dacă ţine de spaţiul verde şi de urbanism, tot la acest capitol edilitar vreau să pomenesc şi despre Parcul Copiilor din Sebiş, pe care-l vom amenaja în această vară în Parcul Tineretului din imediata vecinătate a Centrului Cultural.
– Ştiu că sunteţi preocupaţi nu doar de întreţinerea spaţiilor verzi, dar şi de plantarea de arbori pe raza oraşului…
– Într-adevăr, avem plantaţi până în prezent peste 700 de arbori ornamentali de tipul „paolonia”, iar operaţiunea de plantare de noi arbori, de arbuşti şi de spaţii florale va continua şi în viitor. În fapt, un mediu curat şi bine amenajat înseamnă nu numai un aspect plăcut, ci şi mai multă sănătate pentru cetăţeni. Cât despre capitolul „Sănătate”, aici avem în vedere finalizarea lucrărilor la Secţiile Spitalului Orăşenesc Sebiş, respectiv cele de Neurologie, Interne, Kinetoterapie şi Ginecologie. Nu în ultimul rând, începerea şi finalizarea lucrărilor la Ambulatoriile Spitalului Orăşenesc, investiţie pe fonduri europene în valoare de 2.300.000 lei. Şi, ca să nu uit, tot în acest an vom finaliza lucrările la podul peste Valea Deznei, vom demara lucrările la drumul de centură, precum şi la străzile nou-înfiinţate din oraşul nostru.
– Domnule primar, parcă nu te-ai aştepta să te loveşti de atâta modernitate în tradiţionala aşezare a cojocarilor de pe Valea Crişului Alb…
– Tocmai în acest echilibru, între tradiţie şi modernitate, constă farmecul oraşului nostru. Conservăm valorile trecutului, dar construim cu faţa către viitor. Facem parte din Ţara Moţilor, dar încercăm să ne impunem ca cel mai dinamic oraş din acest areal istoric. Cred că viitorul va aparţine oraşelor mici, dar dinamice, care valorifică din plin potenţialul de care dispun. Vorbesc atât de potenţialul material, cât mai ales de cel uman, care este de departe cel mai valoros. Tocmai din acest punct de vedere punem atâta accent pe educaţia şi pe sănătatea cetăţenilor.
