Cardul de sănătate – un eşec (costisitor) pe toate liniile

Menit să facă ordine în sistemul sanitar, cardul naţional de sănătate nu a făcut altceva decât să bulverseze sistemul. Cozi interminabile la cabinetele medicilor de familie, carduri care nu se activează sau se activează foarte greu, sistem blocat şi aşa mai departe, reprezintă imaginea primei zile de (ne)funcţionare a cardurilor.

Medicii de familie arădeni spun demult că introducerea cardurilor se va face anevoios şi că, mai mult decât atât, nu sunt bune la nimic. A sosit acum însă şi rândul experţilor în software şi IT medical să se plângă de inutilitatea cardurilor. „De-a lungul anilor cu ocazia implementării diferitelor proiecte de informatizare ale CNAS am fost în general reţinuţi în comentarii. În ciuda tuturor dificultăţilor din fiecare proiect, am făcut tot ce ne-a stat în putinţă să găsim cele mai bune soluţii pentru furnizorii de servicii medicale pe care îi reprezentăm şi deservim şi să absorbim noi cât putem de mult din problemele şi frustrările momentului. Cunoaştem dificultăţile specifice implementării proiectelor software şi în acest context nu am considerat constructiv să mai venim şi noi cu sesizări şi răutăţi. Ştiind că problemele nu sunt o consecinţă a rea-voinţei, am avut încredere în capacitatea CNAS de remediere, ceea ce s-a şi întâmplat mai devreme sau mai târziu, aducând sistemele într-o stare de funcţionare acceptabilă, dacă nu s-a putut ideală.Acum ne confruntăm însă cu o situaţie fără precedent şi ne vedem datori să tragem un semnal serios de alarmă, în calitate de experţi în IT medical şi ca reprezentanţi a unei comunităţi importante de furnizori de servicii medicale care folosesc sistemul nostru informatic în comunicarea cu sistemele CNAS. Vă rugăm înţelegeţi gravitatea momentului şi amânaţi intrarea live a proiectului, încă o mai puteţi face, înainte de a genera o catastrofă socială ale cărei pagube nu le puteţi nici estima, cu atât mai puţin suporta. Lăsaţi să meargă în paralel sistemul vechi şi sistemul nou bazat pe validare şi semnare cu cardul pentru un număr de luni, aşa cum aţi făcut-o şi la implementarea reţetei electronice. Înţelegeţi că furnizorii de servicii medicale nu se opun acestui sistem, doresc să îl adopte, aşa cum au făcut şi cu celelalte sisteme informatice, au făcut tot ce a fost necesar, şi-au luat cititoare, au activat carduri, şi-au actualizat infrastructura hardware şi software, s-au instruit. Furnizorii de soft au făcut eforturi incredibile să îşi actualizeze softurile în condiţiile în care multe aspecte au fost deficitare: comunicarea cu responsabilii de proiect CNAS, răspunsul la situaţiile particulare, documentaţia incompletă, instabilitatea infrastructurii de test şi de producţie etc.“, susţin experţii IT.

Medicii şi experţii IT au adus şi câteva argumente de ordin tehnic care stau la baza recomandării lor: majoritatea pacienţilor nu au încă activate cardurile. În general medicii nu au organizat sesiuni de activat carduri, ci le-au activat din mers, la momentul consultaţiei, la pacienţii care s-au prezentat cu card în ultimele luni. Dintre pacienţii gestionaţi cu sistemul nostru, mai puţin de 10% au cardurile activate; în afară de medicii de familie, ceilalţi furnizori de servicii, deşi practic pot toţi activa carduri, nu au făcut-o decât într-o măsură total nesemnificativă; activarea cardurilor funcţionează în ultimul timp infernal de greu, iar răspunsul unităţii de management, ca fiind indisponibilă, se transformă în leitmotiv. Pacienţii care vor avea nevoie de card pentru consumul unui serviciu, vor avea mai întâi nevoie de activarea cardului, operaţiune aproape imposibil de efectuat; datorită inconsistenţei în funcţionare, a crescut îngrijorător numărul de carduri blocate, situaţie care creează neplăceri suplimentare participanţilor din sistem; validarea serviciilor şi semnarea cu cardul este aproape imposibil de făcut în timp real, iar procesele care încearcă să rezolve aceste sarcini în paralel se lovesc de erori de conexiune, lipsa de răspuns din partea sistemelor CNAS; doar în ultimele zile s-au adunat 67.436 de erori de tipul „Validarea nu s-a putut efectua. Vă rugăm încercaţi mai târziu”, şi alte câteva mii de alte erori.

În spitale situaţia este şi mai departe de a fi în regulă. Chiar dacă din punct de vedere al infrastructurii problema e rezolvată, nu există exerciţiul funcţionării în regim de card. Majoritatea medicilor acum iau contact pentru prima dată cu softurile, vor fi erori, întârzieri în operare, disfuncţionalităţi. Pacienţii care se internează în aceste zile vor veni fără card asupra lor, vor uita pinul, vor părăsi spitalul fără să semneze externarea cu cardul etc.

„Înţelegeţi că nu este oportun să porniţi live din luna mai, lăsaţi o lună, două, trei, şase, de mers în paralel. Altfel veţi crea o situaţie fără precedent, veţi crea o animozitate generalizată, veţi antagoniza toţi participanţii din sistemul de sănătate şi veţi distruge toată încrederea construită în timp, pe care cu greu o veţi mai putea recupera“, a declarat un reprezentant al unei firme de IT.

Aşa cum sistemul informatic pentru reţeta electronică a fost în teste şase luni (şi rezultatele, la momentul intrării în producţie pe 3 ianuarie 2013, au fost bune), este obligatoriu ca şi sistemul de carduri să fie în teste măcar trei luni. CNAS va susţine că a fost în teste deja trei luni (între 01 februarie şi 30 aprilie). Din punctul de vedere al medicilor şi experţilor în IT nu este adevărat deoarece specificaţiile tehnice concrete de interfaţare au fost publicate de-abia în 9 aprilie 2015. Chiar şi la acest moment, specificaţiile tot nu sunt aduse la zi şi există lipsuri şi contradicţii. Producătorii de software nu au avut timp suficient pentru dezvoltare şi testare internă, cu atât mai puţin pentru testarea la clienţi în mediu live. Suportul tehnic pentru producătorii de software din partea CNAS este aproape zero.

Probleme referitoare la cardurile propriu-zise: nu au fost tipărite carduri pentru toţi cetăţenii peste 18 ani. Până nu demult, nu exista posibilitatea de a solicita imprimarea şi livrarea lui. Casele judeţene nu au avut proceduri şi softuri pentru a gestiona cardurile neimprimate, cardurile blocate, cardurile pierdute; cetăţenii străini cu drept de rezidenţă pe teritoriul româniei (CNP-uri cu 7 şi cu 8) nu au carduri şi nici nu vor avea în viitorul apropiat. În această privinţă, ORI (Oficiul Român pentru Imigrări) nu are nicio vină. Trebuia luată în calcul de la bun început imprimarea de carduri şi pentru această categorie de populaţie care îşi achita obligaţiile la FNUASS ca orice alt cetăţean român şi care are aceleaşi drepturi de acces la serviciile medicale decontate prin CAS; „Adeverinţele înlocuitoare” pentru persoanele care au refuzat cardul nu puteau fi gestionate/imprimate până la sfârşitul lunii aprilie, când au apărut de la CNAS proceduri şi softuri specifice; nu există specificaţii tehnice de gestionare a acestor adeverinţe în softurile pentru cabinetele/clinicile medicale (cum se raportează? cum se validează? etc.); există încă multe carduri returnate caselor de asigurări care nu au fost livrate posesorilor. În Arad numărul acestora este de 17.000.