OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sebis 4

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sebis 8Cu domnul primar Gheorghe Feieş m-am întâlnit chiar în piaţa centrală a oraşului. Venea de la „careul” liceului – cu alte cuvinte, de la festivitatea de sfârşit de an şcolar – şi avea braţele încărcate de flori. Şi, cum dar din dar se face Rai, prim-edilul oraşului Sebiş împărţea buchetele de flori doamnelor care se odihneau pe băncuţele frumosului parc din faţa palatului administrativ. Era zi de piaţă la Sebiş, iar centrul urbei gemea de gospodari veniţi din toate localităţile din jur. Crişeni, bihoreni, pădureni sau moţi, toţi aveau câte ceva de rezolvat în centrul oraşului Sebiş, care a ajuns să se comporte ca o veritabilă capitală a zonei. O parte dintre cei veniţi „la oraş”, îndeosebi cei ajunşi la onorabila vârstă a treia, se „căutau de sănătate” pe la secţiile Spitalului Orăşenesc: îşi făceau analizeze medicale la „Laboratorul de Analize” aflat în imediata vecinătate a pieţei, mergeau „la raze” la moderna Secţie de Radiologie a Spitalului Orăşenesc, inaugurată în vara anului trecut în prezenţa Excelenţei Sale Esther Blythe, ambasadorul Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România, sau fecventau secţiile de Neurologie, Kinetoterapie, Interne sau Ginecologie, acestea din urmă aflate în plin proces de modernizare. Din  acest punct de vedere, deşi poartă titulatura de „Orăşenesc”, Spitalul sebişan se comportă ca o veritabilă unitate spitalicească cu caracter regional, deservind peste 70.000 de locuitori din localităţile aşezate de-a lungul Văii Crişului Alb şi de la poalele Munţilor Codru-Moma. „Am ajuns la acest rezultat – ne mărturiseşte primarul Gheorghe Feieş – clădind cărămidă peste cărămidă, cum se spune. Alături de industria tradiţională locală şi de economie, învăţământul şi sănătatea reprezintă pilonii pe care ne-am fundamentat întreaga strategie de dezvoltare a oraşului Sebiş şi a localităţilor suburbane din acoperirea noastră administrativă. Iar când vorbesc de sănătate, nu mă refer doar la unităţile spitaliceşti şi la dotarea acestora, ci şi la educaţia sanitară a tinerilor, la gestionarea problemelor legate de mediu şi la protejarea acestuia. V-am mai spus şi cu alte ocazii că avem plantaţi peste 700 de arbori ornamen­tali, iar de întreţinerea spaţiilor florale ne ocupăm în permanenţă. Fireşte, nu pierdem din vedere nici investiţiile propriu-zise din Sănă­tate, cum este vorba despre Ambulatoriile Spitalului Orăşenesc, unde am reuşit să atragem fonduri europene în valoare de 2.300.000 lei. Însă, după cum aţi sesizat şi dumneavoastră, deservim o întreagă regiune nu doar prin cele două unităţi spitaliceşti de care dispunem, dar şi prin Staţia de Salvare, prin Unitatea SMURD, prin Secţia de Poliţie, prin Unitatea de Pompieri sau prin cea de Jandarmi”. Dacă aşa stau lucrurile în ceea ce priveşte întreţinerea sănătăţii oamenilor, nici oferta educaţională nu se găseşte mai prejos. Alături de Grădiniţele şi de Şcolile Gimnaziale din aria administrativă a oraşului, la Sebiş funcţio­­­nează şi un liceu, precum şi o secţie a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”. Din acest punct de vedere, Sebişul este singurul oraş din judeţ unde oferta şcolară cuprinde toate formele de învăţământ, până la nivel universitar. Fireşte, principalul artizan în ceea ce priveşte această stare de lucruri este chiar primarul Gheorghe Feieş, domnia-sa fiind doctor în ştiinţe economice şi cadru didactic universitar.
Am profitat de întâlnirea cu primarul Gheorghe Feieş şi l-am îndemnat să facem câţiva paşi prin centrul oraşului, pentru a-i informa pe cititorii noştri despre unul dintre cele mai frumoase şi mai pitoreşti ansambluri urbane din partea de vest a ţării. Mărturisesc faptul că m-a impresionat căldura cu care era întâmpinat primarul Gheorghe Feieş de către toţi cei cu care ne-am întâlnit, indiferent că erau localnici, sau gospodari veniţi din localităţile învecinate. Aşa, din vorbă în vorbă şi dintr-un salut într-altul, am vizualizat întreaga perspectivă a centrului civic sebişan, care are ca punct central chiar ansamblul Palatului Administrativ. Privit dinspre piaţă, modernul sediu administrativ beneficiază de efectul grandios produs de către fântâna arteziană. Dacă te uiţi din partea dinspre Moneasa, te cucereşte intrarea monumentală în Centrul Cultural şi în Biblioteca orăşenească, două investiţii de dată recentă care vor fi inaugurate în viitorul apropiat. În spatele Primăriei se munceşte de zor la modernizarea Parcului Tineretului, unde va prinde contur şi un părculeţ destinat copiilor. Iar din faţă, imaginea Primăriei Sebiş a devenit, de mai multă vreme, simbolul de referinţă al orăşelului de sub poalele Codrului Moma, perspectivă arhitectonică atât de apreciată de către celebrul dirijor Misha Katz, în urmă cu câţiva ani, când a concertat pe platoul din faţa Primăriei Sebiş cu Orchestra Euro­peană de Tineret. „Este o nouă dimensiune culturală pe care o oferim tuturor locuitorilor de pe Valea Crişului Alb şi nu numai, prin inaugurarea Centrului Cultural Sebiş şi a Bibliotecii Orăşeneşti. În mod evident, aceste instituţii culturale vor deservi întreaga regiune. Şi în ceea ce priveşte cultura am avut o viziune strategică, derulată pe mai mulţi ani. Iată, de exemplu, Festivalul de Muzică Sebiş, manifestare care a ajuns la ediţia a XVI-a. În urmă cu mulţi ani, când am hotărât să iniţiez acest festival, am urmărit ca să impunem oraşul nostru pe harta manifestărilor culturale de profil. Am căutat să invităm formaţii de muzică uşoară şi populară de prestigiu, iar astăzi Festivalul de Muzică de la Sebiş este singura manifestare culturală din judeţ care este filmată integral şi transmisă pe postul naţional de televiuziune. A fost destul de dificil să ţinem festivalul la acelaşi nivel în toate ediţiile, dar afluenţa publicului mă face să cred că am reuşit” – ne-a declarat prim-edilul oraşului Sebiş.

Recomandările redacției