filipasCâștigând cu Unirea Gurahonț (scor 9-1), Voința Macea a devenit matematic campioană în seria B a Ligii a V-a. Construită de beleanul Costel Filiaș și susținută logistic și financiar de autoritățile locale în frunte cu primarul Ioan Mercea, echipa din comuna părădăicilor  s-a luptat în special cu Șoimii Șimand (până la urmă, se pare că va promova și ea), dar și cu Avântul Târnova. Acum, cu o etapă înainte de finalul stagiunii, „alb-negrii” pot trage deja concluziile, gândindu-se – totodată – și la viitor.
– Costel, punct țintit, punct lovit. A fost mai greu decât vă așteptați?
– A fost, fiindcă toate echipele au dat totul din ele împotriva noastră. Când îmi amintesc, spre exemplu, că Pâncota a aliniat nu mai puțin de 7-8 jucători de Liga a II-a și cu toate astea am câștigat acolo, cred că vă puteți face o imagine a muncii și dorinței băieților mei. Iar cel de Pâncota a fost doar un episod, au mai fost și alte partide în care adversarii s-au mobilizat la maxim. Pe când cu alții…
– Ce vrei să spui mai exact?
– Nu știu dacă mai are rost eu să subliniez ceea ce, cred eu, a văzut toată lumea cu ochiul liber. Șimandul a avut cale deschisă cam pe oriunde a evoluat și, cu toate astea, tot au terminat sub noi. E meritul băieților, au luptat împotriva tuturor și au câștigat absolut toate punctele în iarbă.
– Știm că și anul trecut ai fost foarte aproape de promovare cu Dacia Beliu…
– Eu consider că am promovat și anul trecut doar că nu ni s-a recunoscut meritul. Pe regulament, am descoperit că trei dintre jucătorii Sebișului care erau pe tabelul comun, nu evoluaseră în 50% dintre meciurile oficiale ale Ligii a III-a. Era vorba despre Miron, Avădanei și Răduca, iar Federația și implicit AJF-ul trebuia să ne dea câștig de cauză. Neoficial, s-a recunoscut că am avut dreptate și Dacia Beliu ar fi trebuit să promoveze în Liga a IV-a, dar – până la urmă – cei de la Sebiș II au început campionatul. L-au început și nu          l-au mai terminat, în schimb Beliu avea pregătit un proiect frumos. E unul dintre regretele carierei mele.
– Mai poate avea un an-trenor de 32 de ani și alte regrete?
– Având în vedere că am început să antrenez la Beliu la 23 de ani, am mai avut niște momente nefericite. Cel care mă arde și astăzi, ca să zic așa, ar fi cearta cu primarul de la Șiria, într-un moment în care ajunsesem cu Șiriana în semifinalele Cupei României. Urma să întâlnim Șofronea, dar colaborarea noastră s-a terminat acolo. Poate, astăzi, aveam și un trofeu în palmares, pe lângă această promovare cu Macea și cea cu Beliu, de anul trecut, pe care eu o consider îndreptățită.
– Ești sigur că vei continua și la anul la Voința Macea?
– Eu i-am prezentat domnului Mercea, cel care ne-a ajutat necondiționat în aceste sezon și-i mulțumim pentru asta, un proiect pentru campionatul viitor. Din start i-am comunicat că nu doresc să fim o prezență pasageră în Liga a IV-a, ba chiar să ne batem pentru primele 4-5 locuri. Am demarat deja discuții cu câteva posibile achiziții, însă până nu obținem acordul domnului primar și al domnilor consilieri nu putem concretiza nimic. Am înțeles că în această săptămână vom obține un răspuns. Ideea mea este clară. Pe scheletul acestei echipe unite, formată din fotbaliști de caracter și valoroși, am în cap viitoarea divizionară a patra, întărită cu unul-doi fotbaliști în fiecare compar- timent.

Recomandările redacției