Conducerea ULALA acuză: ultimii 25 de ani au dus la degradarea vieţii persoanelor care locuiesc la bloc

După cum vă informam în numerele trecute ale ziarului nostru, Uniunea Locală a Asociaţiilor Locative  Arad (ULALA), face parte din grupul de lucru pentru realizarea proiectului de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Din respectivul grup de lucru mai fac parte un secretar de stat  şi o serie de specialişti din Ministerul Dezvoltării.  La ultima întâlnire a grupului, care a avut loc la Bucureşti au participat preşedintele Dorina Lupşe şi vicepreşedintele Maria Brănişcan. „Este pentru  prima dată  când în elaborarea  legii  au fost  consultaţi şi beneficiarii acestei legi prin reprezentanţii acestora care prin profesionalismul lor au contribuit la analizarea  proiectului  articol  cu articol  şi au intervenit cu modificări şi propuneri şi chiar eliminarea  unor articole. E bine că politicienii încep să înţeleagă că oamenii trebuie consultaţi. Grupul de lucru îşi va continua lucrările până la analiza  întregului proiect urmând ca  toate modificările şi propunerile  să fie validate de juriştii  din cadrul Ministerului Dezvoltării după care proiectul va ajunge în Parlament”, susţine Dorina Lupşe, preşedintele ULALA.

Vor „o lege suplă”

Aceasta a ţinut să precizeze că proiectul de lege cu pricina a fost făcut pe scheletul  Legii 230/2007. „Trebuie retras şi   elaborat un alt proiect privind legislaţia locativă care  să ţină cont de realităţile actuale. Majoritatea construcţiilor de locuit din România au fost ridicate în perioada  1950 – 1990, iar anii şi-au lăsat amprenta  atât  asupra  structurii clădirilor, cât şi a reţelelor de utilităţi care deservesc aceste imobile. Ultimii 25 de ani, foarte permisivi din punct de vedere legislativ, au creat haos atât la nivel instituţional, cât şi în ceea ce priveşte  construcţiile cu destinaţie de locuinţe, la capitolul reparaţie şi întreţinere. În tot acest timp s-a creat o degradare continuă a situaţiei financiare şi a nivelului de trai a majorităţii  persoanelor care locuiesc în condominii, aceasta reprezentând rezultatul unor legi interpretabile, neaplicabile şi nesancţionabile. Condominiile construite după 1990 au alte caracteristici, utilităţile sunt altfel distribuite. Astfel, 90% din actuala lege trebuie modificată. Am lucrat punctual, am făcut propuneri, însă toate acestea trebuie să treacă prin Comisia Juridică, după care urmează să ne întâlnim din nou, să vedem ce propuneri rămân şi ce facem mai departe. Cea mai bună variantă ar fi totuşi să luăm o nouă lege de la zero”, mai susţine Dorina Lupşe.

Reprezentanţii ULALA susţin că îşi doresc o lege suplă care să asigure un trai decent şi civilizat în condominii, ţinând cont de normele europene  cu privire la integritatea şi siguranţa clădirilor de locuit  şi  instalaţiilor ce le deservesc. „Susţinem, în analiza proiectului,  faptul că trebuie să pornim de la conceptul de proprietar într-o clădire de tip condominiu, care prin drepturile şi obligaţiile ce-i revin  contribuie la folosirea şi menţinerea proprietăţii  conform destinaţiei  pentru care a fost construită”, a mai spus preşedintele ULALA.

În faţa Grupului Parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor

Cu prilejul unei întâlniri care a avut loc la Grupul Parlamentar al PNL din Camera Deputaţiilor, reprezentanţii ULALA şi-au spus şi acolo punctul de vedere cu privire la proiectul de modificare a Legii asociaţiilor de proprietari. Astfel, uniunea a transmis că se opune iniţiativei prin intermediul căreia se urmăreşte ca familiile al căror venit net minim lunar pe membru de familie sau persoana singură nu depăşeşte 1.000 lei, să fie scutite de la plata penalităţilor generate de suma restantă cu titlu de baza către asociaţia de proprietari, dacă îşi achita integral cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiilor de proprietari în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a prevederilor propuse. Motivul? Stabilirea de penalităţi nu are caracter obligatoriu, acestea fiind hotărâte la nivelul asociaţiilor de proprietari. O altă prevedere respinsă de ULALA este cea care obligă asociaţiile să convoace adunarea generală, dacă o familie cere diminuarea contribuţiei unor locatari la cheltuielile legate de ascensoare. „La propunerea de sancţionare cu amendă de la 500 la 3000 de lei pentru nerespectarea obligaţiei de a afişa la vedere lista de plată a cheltuielilor precum şi modalitatea de calcul în urma căreia au rezultat sumele lunare de plată a proprietarilor răspundem că nu susţinem proiectul şi motivăm prin faptul că asociaţiile de proprietari au o mare problemă în alegerea organelor de conducere şi control. Din cauza trendului  ascendent al divergenţelor între membrii asociaţiilor, ne aflăm în situaţia în care nimeni nu mai accepta să fie preşedinte de asociaţie. Nu susţinem nici propunerea ca preşedintele de asociaţie să dispună asupra plăţilor, datorită faptului că facturile au o dată scadentă care trebuie respectată şi nu există facturi prioritare”, mai spune Dorina Lupşe. De asemenea, reprezentanţii ULALA spun că  se opun introducerii unui paragraf care dă dreptul asociaţiilor de proprietari de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei inclusiv cele aferente fondurilor, mai mult de 60 de zile de la termenul stabilit. „O primă măsură o reprezintă aplicarea penalităţilor după 50 de zile de la prima zi de plată, măsură care a stimulat în cele mai multe cazuri plata cotelor de cheltuieli”, susţineau reprezentanţii ULALA.

Conducerea uniunii se mai opunea completării unui paragraf de lege care dă dreptul asociaţiilor de proprietari de a acţiona în instanţă instituţiile publice şi private, societăţile comerciale de interes public şi privat, agenţiile statului, când există premisele că le-au fost aduse prejudicii de către acestea, pentru simplul motiv că asociaţiile au acest drept ca orice persoană fizică sau juridică. De asemenea, ULALA se opune şi prevederii care dă dreptul membrilor asociaţiei să atace în justiţie o hotărâre a adunării generale a asociaţiei contrară legii, statutului sau acordului de asociere în termen de 45 de zile de la aplicarea acesteia, pentru că hotărârea cu pricina poate fi oricum atacată în 45 de zile de la comunicare, iar cei care nu-şi exercită dreptul de vot în adunarea generală nu sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă în asociaţie.