diareeAradul se află în pragul unei epidemii a bolii diareice acute, într-o singură lună fiind înregistrate nu mai puţin de 236 de cazuri. Afectaţi nu sunt doar copiii, ci şi persoane mature sau în vârstă. În săptămâna 36 s-au înregistrat 47 de cazuri. Dintre aces­- tea, un număr de 27 au fost declarate de către medicii de familie, iar 20 au necesitat internare. Cea mai afectată grupă de vârstă este cuprinsă între 15 şi 64 de ani, cu 13 cazuri. În săptămâna 35 s-au înregistrat 65 de cazuri, dintre care 21 au trebuit să fie internate. Aceeaşi grupă de vârstă a fost cea mai afectată, tot cu 13 cazuri. În săptămâna 34 au fost 39 de cazuri , cu 18 internări, iar numărul maxim al intoxicărilor s-a petrecut în săptămâna 33 cu un număr record de 85 de îmbolnăviri. Nu mai puţin de 49 de persoane au fost internate, cazurile fiind extrem de grave.
„Sindromul diareic, defineş­te emisiunea frecventă de fecale, de consistenţă redusă, abundente (peste 300g/zi), cu aspect patologic (apos, mucos, purulent sau grunjos, muco-pio-sangvinolent, sau steatoreic), la care se asociază şi alte manifestări clinice digestive sau extradigestive. După mecanismul patogenic boala diareică acută poate fi neinflama­- torie sau neinvazivă, în funcţie de bacterii, virusuri şi paraziţi. Caracteristicile acestor tipuri de diaree sunt consecinţa acţiunii enterotoxinei asupra epiteliului mucoasei intestinale, microorganismele rămân la suprafaţa celulelor epiteliale, fără a penetra în intestin, diareea este apoasă, voluminoasă, fără leucocite şi determină rapid deshidratări severe. Diareea invazivă se caracterizează prin invadarea mucoasei intestinale, cu multiplicare locală şi leziuni destructive, cu scaune reduse cantitativ, muco-pio-sangvino­lente, tenesme, dureri abdominale. După etiologie, pot fi produse de: bacterii, virusuri, fungi sau mixte“, ne-a declarat dr. Loredana Ungureanu, purtătoarea de cuvânt a Direcţiei de Sănătate Publică Arad.
Simptomatologie: scaune apoa­se multiple, explozive, urât mirositoare, febră, vărsături, colici ab­dominale, agitaţie şi deshidratare (pierderea apei din organism).
Măsuri profilactice: spălarea mâinilor cu apă şi săpun în special înainte de masă şi după folosirea toaletei, spălarea legumelor şi a fructelor înainte de a fi consumate, pregătirea corespunzătoare din punct de vedere termic a alimentelor.
Tratamentul implică măsuri pentru combaterea febrei şi a vărsăturilor, prevenirea deshidratării prin administrarea din abundenţă de lichide, pentru a înlocui astfel pierderile cauzate de sca­une şi vărsături. Tratamentul antibiotic este recomandat numai în anumite situaţii, în cazul bolii diareice de natură bacteriană.

Recomandările redacției