Pericolul precedentelor

Pe răbojul patriei noastre mioritice încep să se adune precedente extrem de periculoase. Despre ce este vorba? Iată, de exemplu, referendumul privind parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de reprezentanţi. Un referendum validat de peste jumătate dintre cetăţenii români înscrişi pe listele electorale, lucru aproape imposibil de realizat în prezent. Ei bine, precedentul periculos constă în faptul că acest referendum nu doar că nu este pus în aplicare de către clasa politică românească, dar s-a reuşit chiar sfidarea voinţei populare prin dublarea cifrei de aleşi în Parlamentul ţării. În loc să avem o singură cameră parlamentară şi 300 de aleşi, avem tot două camere şi 588 de parlamentari. Mai mulţi decât în Duma de stat a Rusiei şi decât în Congresul Statelor Unite ale Americii. Ne depăşeşte doar Parlamentul Europei, unde funcţionează vreo 630 de europarlamentari, dar care reprezintă un număr de peste patru sute de milioane de cetăţeni. Un alt precedent periculos ţine de „găselniţa” pedeseristă legată de referendumul privind aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, când, de teama invalidării, s-a optat pentru varianta absolut dâmboviţeană a scrutinului de două zile. Astfel, românaşii au votat şi astăzi, dar şi mâine, pe acelaşi subiect. Iar dacă nu se strângeau destule voturi, probabil că se vota pe parcursul unei întregi săptămâni…  Aşa stând lucrurile, în ţara în care nici un medic nu este judecat pentru neglijenţă sau pentru eroare medicală, unde liderii de sindicat fac politică la concurenţă cu trusturile de presă şi unde „politicienii” intră în politică doar cu izmenele pe ei şi ies cu averi de zeci de milioane de euro, pericolul precedentelor este pur şi simplu trecut cu vederea. La noi totul este posibil, inclusiv legalizarea hoţiei. Dreptatea este doar pentru cei mici, iar hoţii au ajuns până acolo, încât cer desfiinţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Agenţiei Naţionale pentru Integritate, a Curţii Constituţionale şi a tot ceea ce îi mai poate deranja. Tot mai des se aud voci parlamentare – sau chiar guvernamentale – care se declară împotriva Uniunii Europene. În realitate este vorba doar despre controlul pe care Uniunea Europeană îl exercită asupra Guvernului sau Parlamentului, astfel încât „aleşii” să nu o ia razna. Cât despre precedente, acestea devin periculoase doar atunci cât ajung referenţiale. Sau când ne lovesc în moalele capului, ca în cazul Schengen-ului.