sanatate-stresOrice eveniment de viață, fie bun sau rău, poate fi un factor de stres, prin urmare necesită o adaptare de ordin psihologic. Unele evenimente au un impact atât de puternic, încât sunt urmate de probleme de sănătate, boli fizice sau depresie.Specialiștii site-ului depresiv.ro ne învață cum să le gestionăm, ca să nu ne dea viața peste cap.

De la pregătirile pentru vacanță, la căsătorie și până la problemele cu socrii sau pierderea unui partener – orice întâmplare care modifică modul în care trăiam până la momentul respectiv este un eveniment de viață stresant. De cele mai multe ori, tindem să le luam ca atare, să ignorăm stresul generat de fiecare eveniment în parte, spunându-ne că va trece. Nu trebuie însă să tratăm această problemă cu superficialitate, pentru că stresul generat de diferite evenimente se acumulează.

Psihiatrii Thomas Holmes și Richard Rahe au realizat în anii 1960 un studiu pe 5000 de pacienți și au constatat o relație directă între evenimentele de viață și problemele de sănătate ulterioare.

Astfel, au realizat o scală a intensității stresului determinat de evenimentele de viață. Cu 100 puncte, decesul partenerului este cel mai stresant eveniment din viața unei persoane, urmat îndeaproape de divorț, care înglobează 73 puncte. Căsătoria măsoară 50 de puncte pe scara internațională a stresului, problemele cu șeful, 23 de puncte, iar apariția unui nou membru în familie – 39 de puncte.

Orice schimbare petrecută în viața noastră este un factor de stres. Pentru a măsura nivelul de stres din viața unui om, se adună punctajul corespunzător fiecărei schimbări, iar scorul final reprezintă nivelul de stres.

Evenimentele stresante provoacă îmbolnăviri

Există dovezi întemeiate pentru a corela evenimentele de viață stresante cu îmbolnăvirea fizică. Un exemplu ar fi prezentarea la medic cu dureri abdominale după un eveniment de viață stresant și imediat este necesară o intervenție pentru înlăturarea apendicelui.

Afecțiunea mintală care se asociază cel mai frecvent cu evenimentele de viață stresante este depresia (stările patologice de tristețe, pesimism, autodevalorizare, dezinteres generalizat, anxietate, lipsa puterii și a dorinței de comunicare și concentrare etc.).

Stresul prelungit provoaca depresie. DA sau NU ?

La 3 luni după un exces de evenimente stresante este foarte probabil să apară depresia. De asemenea, riscul de depresie este foarte ridicat la 6 luni după un eveniment amenințător pentru viața noastră.

Se pare că există o relație complexă între situațiile stresante, reacția minții și a corpului la stres și debutul unei depresii. Foarte mulți oameni dezvoltă o depresie în urma unui eveniment care le traumatizează viețile. Moartea cuiva drag, pierderea slujbei, sfârșitul unei relații se numără printre cele mai răspândite cauze ale stresului puternic.

Stresul poate să apară și ca efect al unor evenimente pozitive cum ar fi căsătoria, mutarea în alt oraș sau obținerea unui nou job. Oricare dintre aceste cauze, pozitive sau negative, pot fi legate indirect de declanșarea unei depresii. Multe persoane reușesc să treacă peste întâmplările traumatizante, astfel încât e greu de spus dacă acestea în sine provoacă depresia. Astfel, același tip de eveniment stresant poate provoca depresie la o persoană, în timp ce la alta nu.

Depășit de siuație ? Fă o vizită la medic !

De obicei, mai multe evenimente de viață se petrec simultan: spre exemplu, putem experimenta într-o perioadă scurtă de timp schimbări în condițiile de locuit, schimbarea job-ului, probleme în relația cu șeful, modificări în modul de petrecere a timpului liber și îmbolnăvirea unui părinte. Adunând punctajul aferent fiecăruia dintre aceste evenimente de viață, vom vedea că scorul final de stres este foarte ridicat.

Astfel, în momentul în care ajungem la sentimente de anxietate, insomnii sau depresie, avem nevoie de ajutor în gestionarea situației, iar psihiatrul este singurul care ne poate da o mână de ajutor. Tratamentul și terapia pentru pacienții bolnavi de depresie sunt factori cheie în menținerea sub control a stărilor de tristețe sau a gândurilor suicidare.

 
Sursa:  Libertatea.ro

Recomandările redacției