Guvernul a oferit posibilitatea primăriilor care înregistrează arierate să ia credite de la trezorerie pe cinci ani, cu o dobândă de puţin peste 5%. Asta, în condiţiile în care unităţile administrativ teritoriale care înregistrau arierate la data de 31 ianuarie, sunt obligate ca până pe 31 martie să le reducă cu cel puţin 85%. „În conformitate cu prevederile OUG numărul 3, intrată în vigoare la data de 31 ian 2013, unităţile sau subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita de la Ministerul Finanţelor Publice, până la data de 29 martie 2013, contractarea de împrumuturi din vărsăminte din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maximum cinci ani, în limita sumei totale de 800 milioane lei. Împrumuturile se acordă cu o rată a dobânzii situată la nivelul ratei dobânzii de politică monetară practicate de Banca Naţională a României, în vigoare la data acordării împrumutului. Ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi ai instituţiilor publice de subordonare locală, care înregistrează arierate la data de 31 ianuarie 2013, au obligaţia diminuării volumului acestora cu cel puţin 85%, până la data de 31 martie 2013. Nu se iau în considerare arieratele aflate în litigiu”, susţine Marius Drăgănescu, directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Arad. Acesta a ţinut să precizeze că documentele pentru obţinerea creditului se depun la DGFP care le verifică, le vizează şi le transmite Ministerului Finanţelor Publice, contractarea împrumutului urmând a fi avizată de Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale.
Trebuie spus însă că, până în momentul de faţă, doar trei primării din judeţ, Conop, Sintea Mare şi Zerind, au depus documentaţia la Finanţe, în vederea obţinerii creditului. Asta, cu toate că, reprezentanţii DGFP susţin că au organizat o serie de întâlniri cu primarii, pentru a-i informa cu privire la această oportunitate.
Sau se împrumută, sau rămân fără bani de investiţii
Edilii cu care am stat de vorbă ne-au spus că au apelat la această posibilitate pentru că, în caz contrar, toţi banii pe care i-ar fi primit de la Consiliul Judeţean ar fi mers pentru plata datoriilor, nemaiputând fi folosiţi pentru dezvoltare. „Vrem să obţinem un împrumut de trei miliarde de lei vechi. Este vorba despre suma necesară pentru achitarea lucrării de asfaltarea a drumului spre Ţipari, lucrare făcută anul trecut. Sperăm să obţinem împrumutul. Nu ar fi o pro­blemă pentru noi să-l restituim în cinci ani. Am făcut acest sacrificiu să nu ni se blocheze conturile. În caz contrar, nu am mai putea face nicio investiţie. Nu vrem să plătim arieratele cu banii pe care-i primim de la Consiliul Judeţean”, a declarat Valentin Erdoş, primarul comunei Sintea Mare. În ceea ce-l priveşte, Alexandru Şimandi, edilul şef din Zerind, a fost foarte reţinut în declaraţii. „Este o ofertă foarte bună. Noi am cerut 2,5 miliarde de lei, bani pe care i-am folosit pentru reabilitarea unei grădiniţe”, a declarat laconic Şimandi.
Petrică Moldovan, primarul comunei Conop, susţine că măsura iniţială a fost binevenită, însă este sceptic cu privire la ajutorul pe care-l va primi, din cauza unei modificări anuţate de Guvern, după lansarea ofertei de împrumut. „În primul rând trebuie să vă spun că măsura nu este sinceră. Guvernul a venit cu Ordonanţa 3/2013 şi ne obligă să diminuăm arieratele cu 85% până pe 31 martie. Din start am intrat în imposibilitatea de a plăti. Acum vor să ne ajute şi ni se oferă să luăm un credit de la Trezorerie. Vreau să luăm acest credit, pentru că altfel nu avem şanse. Noi am avut primul dosar depus la Finanţe. A fost bine. Acum, vin să mă întrebe dacă în 2011, când am angajat lucrarea aveam bani în buget pentru a o plăti. Dacă aveam, o plăteam atunci şi nu ajungeam să am arierate. Dacă n-ai avut banii cuprinşi în buget, nu mai primeşti împrumutul”, spune Moldovan. Primarul susţine că are nevoie de un credit de 10,37 miliarde de lei, bani necesari pentru a achita costurile legate de asfaltarea unui drum.

Recomandările redacției