5

Cu patru zile în urmă, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos (6 august), slujba Sfintei Liturghii la străvechea Mănăstire Hodoş-Bodrog a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscop al Aradului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La încheierea Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei l-a instalat pe noul stareţ al mănăstirii, părintele protosinghel Grigorie Timiş, în prezenţa întregii obşti mănăstireşti şi a unui număr însemnat de pelerini. Părintele Grigorie Timiş şi-a propus ca în noua ascultare să  intensifice viaţa duhovnicească a mănăstirii şi să îndrume obştea pe calea mântuirii, continuând bogata activitate începută de părintele arhimandrit Nestor Iovan, fost stareţ al mănăstirii.

Părintele protosinghel Grigorie Timiş s-a născut la 23 noiembrie 1961, în oraşul Borşa, jud. Maramureş. În anul 1993 a intrat în obştea mănăstirii Hodoş-Bodrog, iar din 2007 a fost transferat la schitul de maici „Cuvioasa Parascheva” din satul Bodrogul Vechi, unde s-a dovedit a fi părinte înţelept şi bun gospodar.

Ca nou stareţ al mănăstirii Hodoş-Bodrog, părintele protos. Grigorie Timiş a făgăduit că se va strădui să continue bogata activitate începută de părintele arhim. Nestor Iovan în urmă cu mai bine de 24 de ani, încredințându-se ocrotirii Maicii Domnului și în ascultarea și dragostea părinților mănăstirii.

 

Cuvânt despre înaintaş

Părintele arhim. Nestor Iovan, fost stareţ al mănăstirii din anul 1991, a decis să se retragă din funcţia de conducere din motive binecuvântate. Activitatea desfăşurată de părintele Nestor Iovan este una foarte vastă. În cei peste 24 de ani de stăreţie s-a preocupat să intensifice viaţa duhovnicească a mănăstirii, precum şi opera de binefacere, filantropică, având o permanentă grijă faţă de credincioşii care participă la slujbe, mai ales la duminici şi sărbători, dar şi în plan gospodăresc, după cum poate constata orice pelerin care trece pragul sfintei mănăstiri.

Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei a mulţumit părintelui arhim. Nestor Iovan pentru toată munca depusă atât în plan duhovnicesc cât şi gospodăresc, arătând legătura de suflet pe care au avut-o pentru bunul mers al treburilor administrative din mănăstire, şi a prezentat obştii monahale şi credincioşilor prezenţi pe noul stareţ.

După aceasta, părinţii mănăstirii Hodoş-Bodrog au făcut metanie şi au luat binecuvântare de la noul stareţ, conform rânduielii.

La încheierea slujbei, preacuviosul părinte stareţ protos. Grigorie Timiş a mulţumit Înalpreasfinţitului Părinte Timotei şi tuturor clericilor şi credincioşilor pentru participare la acest eveniment deosebit din viaţa mănăstirii.

 

Obştea şi-a ales stareţul

Părintele protos. Grigorie Timiş a fost ales prin vot secret de către obştea mănăstirii Hodoş-Bodrog, în ziua de 5 august 2015. După săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica veche a mănăstirii, Înaltpreacuviosul Părinte Teodor Vid, consilier administrativ-bisericesc şi exarh, delegatul Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a prezentat obștii hotărârea de a organiza alegere de stareț în conformitate cu rânduielile prevăzute în Statutul Bisericii Ortodoxe Române și în Regulamentul de organizare a vieții monahale. Potrivit acestei rânduieli, au fost chemați să voteze toți ieromonahii, monahii și rasoforii cu o vechime mai mare de trei ani în mănăstire. În  urma voturilor exprimate de obște, s-a constatat că protosinghelul Grigorie Timiş a fost dorit de majoritatea obștii, întrunind cel mai mare număr de voturi. Luând act de rezultatul acestei alegeri, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei a binecuvântat gândul exprimat de părinți și a împlinit rânduiala instalării noului stareț în ziua de praznic a Schimbării la Faţă a Domnului.

 

Istoria scurtă a unei mănăstiri străvechi

Mănăstirea Hodoş-Bodrog este una din cele mai vechi aşezăminte monahale din ţara noastră. Se află la 15 km distanţă de oraşul Arad, pe cursul inferior al Mureşului. După o veche tradiţie locală, se spune că mănăstirea ar fi o ctitorie a credincioşilor din împrejurimi. Tradiţia mărturiseşte că un taur din turma unui păstor a scos la iveală dintr-o movilă de pământ Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit icoana a luat fiinţă Mănăstirea.

Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează şi astăzi în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.

Prima atestare documentară a existenţei mănăstirii este din anul 1177, iar informaţiile unor istorici locali vorbesc despre existenţa unor „călugări greci” (ortodocşi), la Hodoş-Bodrog încă din sec. al XI-lea.

Alte atestări avem în diferite documente din anii 1213, 1233, 1278, 1293, cu unele derivaţii ale denumirii de Hodoş; în anul 1446 se generalizează denumirea de Bodrog, iar din anul 1784 apar amândouă împreună: Hodoş-Bodrog.

Actuala biserică datează din a doua jumătate a sec. XIV, fiind construită în stil bizantin triconc, din piatră şi cărămidă romană. În interior este împodobită cu pictură „a fresco” din anul 1658, operă a pictorului Nicodim Diaconul. Restaurări ale picturii s-au făcut între anii 1938-1940 de către pictorii At. Damian şi C. Cenan, şi între anii 2009-2010 de către restauratorii Adriana Scarlatescu şi Marius Oprea. Mobilierul şi iconostasul au fost sculptate de stareţul Ieronim Balintoni în anul 1940.

În exterior biserica este tencuită pe trei laturi, peretele de nord păstrându-se netencuit. Este decorată cu nişe exterioare, unele din ele fiind pictate „a fresco” de pictorul E. Profeta în anul 1968.

La sfârşitul sec. al XIX-lea mai era vizibilă pe peretele de nord inscripţia „Hodoş – egumen Mihail 1523”, iar pe peretele de miazăzi, într-o firidă, este menţionat anul unei restaurări: 1776.

Actualul ancadrament al uşilor este făcut în 1766 (an gravat deasupra uşilor), iar pe două pietre din exteriorul absidei drepte există următoarele inscriptii: „1742 Nicolae Ioanovici am scris aicia”, şi „Ioan Dragoevici pravoslavnic român”.

Din 1790 până în 1976 biserica a avut şi un pridvor închis, refăcut în 2000.

De-a lungul timpului, la dăinuirea acestui monument au contribuit o serie de mari personalităţi: Sava Brancovici – 1607, Sofronie, episcop la Lipova şi Gyula – 1651, Isaia Diacovici – 1690; Eugeniu de Savoya – care a acordat protecţie mănăstirii în anul 1716, călugărul protopsalt Naum Râmniceanu – 1788; Nicolae Iorga – 1906…, şi mulţi alţii.

Dintre clădirile vechi se mai păstrează turnul-clopotniţă, clădirea stăreţiei şi o parte din zidul de incintă  pe latura de nord.

În sec. al XVIII-lea, aici îşi făceau ucenicia tinerii care doreau să ajungă preoţi, remarcându-se magistrul Timotei de Hodoş – 1714, precum si arhimandriţii Gheorghe şi Vicentiu. Tot aici copiii ţăranilor din satele vecine au învăţat scrisul şi cititul.

Mănăstirea mai posedă şi o valoroasă colecţie de artă veche bisericească.

În ultimii ani s-au făcut reparaţii la întregul complex mănăstiresc, s-a creat o nouă incintă, un turn-clopotniţă, o poartă de intrare, o nouă trapeză şi mai multe corpuri de chilii.

În prezent mănăstirea are 25 de vieţuitori.

protos. dr. Iustin Popovici

Recomandările redacției