• Interviu cu Pavel Țica, primarul comunei Beliu

IMG_3381 IMG_3383 IMG_3385 IMG_3391 IMG_3396 IMG_3397 IMG_3398 IMG_3399Realizările ultimilor ani din comuna Beliu sunt evidente și ample după cum poate vedea oricine trece prin această frumoasă comună. Recent am purtat o interesantă discuție cu primarul comunei Beliu, economistul Pavel Ţica, des­pre perspectivele acestui an văzu­te prin prisma noii modalități de distribuire a banilor de la Buget. Mai trebuie spus că Beliu este o comună mare (deși dânșii se consi­deră „de nivel mediu“), cu șase sate în componență: Beliu – sat de reşedinţă, Beneşti, Bochia, Vasile Goldiş, Secaci şi Tăgădău.
– Cum a fost anul 2014 pentru comunitatea dumneavoastră, domnule primar?
– Putem spune că anul 2014 a fost un an… bunicel pentru comuna Beliu, în sensul că, la finele anului, din punct de vedere al bugetului nu am rămas cu restanțieri – deci care să aibă de plătit către bugetul local. Ne-am făcut veniturile așa cum ni le-am propus, mai mult ceea ce înseamnă infrastructură, investiție din punctul nostru de vedere. Constructorii și-au primit banii până la ultimul leuț. În 2014 am demarat două proiecte foarte importante pentru comuna Beliu, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, „Programul Modernizarea satului românesc“, fiind vorba de reabilitarea unui drum comunal DC9 Tăgădău-Bochia, pe o lungime de 4,5 km, lucrare ce s-a efectuat  în proporție de 60% în anul 2014. O altă investiție importantă pentru comunitate este modernizarea drumului comunal Secaci-Mărăuș, localitate limită cu comuna Craiva; modernizarea a 1,4 kilometri de străzi în satul Secaci și finalizarea străzilor în satul Beliu pe 1,7 kilometri. Chiar în aceste zile avem licitație la această investiție care va demara în perioada imediat următoare.
Dacă am face o comparație între startul lui 2014 și al lui 2015, anul 2014 a fost mult mai bun deoarece Legea Bugetului pe 2015 ne taie, practic, orice sursă de finanțare pentru infrastructură. Fiind o comună cu venituri în cuantum de 1,5 milioane lei, practic noi nu mai primim nimic de la bugetul de stat. Și ca să vorbim în termeni reali eu am o „gaură“ de un milion la „dezvoltare“. Și am să vă dau câteva exemple: la Beliu funcționează Liceul Tehnologic ce este frecventat de elevi din comunele: Archiș, Cărand, Craiva și Beliu iar finanțarea întreținerii liceului este făcută doar de… comuna Beliu. Apoi, pentru biroul Serviciului de Evidența Populației, ce deservește un areal mai larg de comune,  cheltuiala pentru buna funcționare e suportată tot de comuna noastră. Asta ca să dau doar câteva exemple ale neajunsurilor Legii Bugetului pe 2015. Aceasta e o procedură gen „Robin Hood“ – din punctul meu de vedere: iei de la cei „bogați“ și le dai la cei „săraci“ dar practic oprești orice dezvoltare a comunelor mijlocașe ale județului; acest lucru e valabil în toată țara! Vai de noi cu așa metodă! Sperăm ca în luna iulie să fie o altă… „gândire“ în ceea ce ne privește pe noi, comunele mijlocii.
– Deși e iarnă și e această situație grea, am înțeles că nu bateți pasul pe loc; ce preocupări aveți în această perioadă?
–  Și în această perioadă ne fa­cem treaba, ca oricând; nu așteptăm nu știu ce… În această perioadă facem unele proiecte pentru finan­țări, nu ne lăsăm bătuți. Avem un proiect ambițios a cărui obiective face parte din cele pe care le-am promis tinerilor: reabilitarea și extinderea bazei sportive din comună. Ținând cont că, de-a lungul anilor, echipa de fotbal „Dacia Beliu“ a avut rezultate bune vreau să beneficieze de o bază sportivă modernă pentru a putea progresa. De ase­menea, Consiliul Local a aprobat documentația de avizare a lucrărilor ce vizează Reabilitarea și extinderea Căminului Cultural, deoarece evenimentele găzduite aici se țin lanț iar „infrastructura culturală“ – ca să zic așa, din acest domeniu nu a mai fost îmbunătățită de ani de zile.
Am depus și un proiect pentru fonduri europene la Chișineu-Criș, la Grupul de Acțiune Locală (GAL) „Microregiunea Văilor Crișurilor Alb și Negru“ și am primit confirmarea că a fost declarat eligibil. Un aspect foarte important este acela că la nivelul comunei noastre am înființat un Serviciu de Deszăpezire, având în vedere că avem două utilaje pentru deszăpezire: pe un tractor avem montată lamă de îndepărtarea zăpezii de pe carosabil; un utilaj este echipat și cu o „solniță“ de împrăștiat material antiderapant; am achiziționat două motocositoare pentru întreținerea spațiilor verzi din comună.
– Spuneați ceva de activitatea biroului Serviciului de Eviden­ța Populației…
– Da, a fost o inițiativă extrem de bine-venită. Acest birou și-a început activitatea aici la noi din 1 iunie 2014și până la finele lui decembrie 2014 aici s-au întocmit peste 600 de cărți de identitate pentru locuitorii din zona arondată. Este  benefic aspectul că oamenii nu mai pierd o zi ducându-se  până la Ineu și mai una pentru primirea actului. Efectiv, costul unei cărți de identitate este de 12 lei; la care se adaugă timbrul.
– Ați făcut aprecieri la Legea Bugetului pe 2015. Cum apreciați actualul sistem bugetar: la cei „săraci“ le dau și, cum spuneți dumneavoastră, la  comunele mijlocii, zero?
– În primul rând vreau să precizez un aspect: nu vreau să creadă colegii mei primari că am ceva cu cineva; categoric, nu! Dar nu pot să nu spun că această împărțeală „haiducească“ – gen „Robin Hood“ nu face bine țării. Comunele mijlocii nu-și mai pot dezvolta infrastructura iar guvernanții anunțau că, până în 2018, prin această împărţeală   n-o să mai găsești nici o comună fără apă sau canalizare. Se amăgesc: aceste lucrări nu vor putea fi realizate. Vom trăi și vom vedea cine a avut dreptate. Dar eu sper ca această „gândire“ să dispară până în vară. Era bine să se raporteze Bugetul la teritoriul administrativ, la număr de locuitori și la gradul de încasare a veniturilor proprii. De exemplu: acum comunelor „sărace“ li se alocă 12-13 miliarde lei; ei stau cuminți că banii de la Guvern vin. Nu se mai implică în a-și mări procentul de încasări ori în găsirea de alternative, de a atrage investitori pentru ca bugetul local să crească. Îmi cer scuze dacă fac atingere la unii colegi: este însă o idee greșită, o anomalie. Dacă ne uităm însă ce județe NU primesc bani vedem că sunt cele mai multe din vestul și centrul țării: Arad, Timiș, Bihor, Cluj, Brașov, Sibiu și altele. Cei mai mulți bani „trec“ Carpații… Sunt foarte dezamăgit de acest principiu după care s-a împărțit bugetul acum dar eu sper că,   totuși, până în vară cineva va re-reglementa această problemă.
Părerea oamenilor
Intrând în vorbă cu câțiva localnici, aceștia ne-au spus că în comuna lor sunt multe lucruri noi de văzut. „Din fericire, la noi ai ce vedea: vorbim de realizările primarului nostru. Nu ai ce să-i reproșezi, nu ai ce să-i bagi de vină. Ceea ce a spus că va face a și făcut“ – ne spunea un localnic ce a dorit totuși să rămână anonim.     Voicu Sida

Recomandările redacției