Dintre cele 14 oraşe din România înscrise în competiţia pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 au fost selectate doar 4: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timi­- şoara şi Baia Mare. Celelalte zece oraşe (Alba-Iulia, Arad, Bacău, Brăila, Braşov, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş, Sfântu-Gheorghe, Suceava) au ieşit din această onorabilă competiţie europeană, la care se înscriseseră doar un sfert dintre marile municipii-reşe-dinţă de judeţ din ţara noastră. Prin urmare, nu cele zece oraşe care au ieşit din calificarea în turul al doilea ar trebui să suporte blamul public, ci în primul rând cele treizeci de oraşe care nici măcar n-au îndrăznit să se înscrie în această competiţie europeană. Apoi, dacă te uiţi pe lista celor zece oraşe scoase din competiţie, constaţi că printre acestea se numără capitala Moldovei, Bănia, oraşul Cerbului de Aur, cetatea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Cetatea Unirii, Oşorheiul etc. însoţire care l-ar onora pe orice competitor.  Cu alte cuvinte, n-ar trebui să ne fie ruşine că am pierdut o competiţie cât se poate de selectă, care i-a reunit doar pe îndrăzneţii patriei, nu şi pe cei care au stat ascunşi printre valurile ciclului cotidian. Din această cauză, criticile anonime din mediul virtual cad mai mult în troaca manifestărilor penibile, nu se înalţă la nivelul unei minime confruntări de idei. La fel ca şi dezertările… Revenind la oraşul nostru de pe malurile Mureşului, înscrierea Aradului în competiţia pentru Capitală Culturală Europeană – 2021 a reunit un consens public demn de apreciat: aproape 80% dintre arădeni au declarat că susţin acest demers. Pe de altă parte, peste trei ani se împlineşte un secol de la Marea Unire şi de la înfăptuirea României Mari, moment istoric naţional de primă importanţă, în care Aradul a avut o contribuţie de cea mai mare însemnătate. Pentru a întâmpina cum se cuvine această mare sărbătoare naţio­nală, este absolut necesar ca toţi factorii politici responsabili să aşeze interesele culturale ale Aradului pe primul loc. Măcar o dată la o sută de ani… Or, din acest punct de vedere strategia elaborată pentru competiţia europeană la  care tocmai am participat este una cât se poate de benefică. La marea sărbătoare naţională de la 1 Decembrie 2018, Timişoara, Clujul, Satu Mare şi Bucureştiul vor avea doar roluri de figuraţie, în vreme ce Aradul şi Alba Iulia vor fi în lumina reflectoarelor. Pentru că Aradul era, în acea perioadă, capitala politică a românilor transilvăneni, locul în care se publicau cele mai importante ziare naţionale („Tribuna” şi „Românul”) şi unde se reuneau cei mai mari lideri politici, feţe bisericeşti, ziarişti şi oameni de cultură care înnobilau graniţele solului veşnic: I.L. Caragiale, Octavian Goga, Vasile Goldiş, Ilarie Chendi, Cincinat Pavelescu, Ioan Slavici, Nicolae Oncu, Roman Ciorogariu, Vasile Mangra, Ştefan Cicio Pop, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voievod, Ioan Suciu, Mihai Veliciu, Mircea V. Stănescu, A. D. Xenopol, Ioan Bianu, Eugen Brote, Sever Bocu, Ioan Montani, Aurel Vlaicu, Ioan Meţianu, Alexandru Mocioni, T.V. Păcăţian, Vincenţiu Babeş, Ioan Russu-Şirianu, Augustin Hamsea şi atâţia alţii.

Recomandările redacției