Aeroportul primeşte subvenţii de miliarde, pentru ca Moşneag să poată încasa salarii grase

8
312

mosneag falcaSubvenţii de miliarde şi pierderi pe măsură la Aeroportul Internaţional Arad, instituţie care se zbate să su­pravieţuiască la limitele subzistenţei. Nu e speranţă de mai bine la aeroport, cu un director comercial preocupat mai degrabă de campaniile electorale din ultimii cinci ani decât de contracte care să scoată instituţia din impas.
În ciuda eforturilor financiare în­semnate suportate an de an de la buget de Consiliul Judeţean, lipsa contractelor cu companii aeriene care să poată opera la Arad e cauza dezastrului de la aeroport. Cât despre „mărul putred” strecurat în ecuaţia pierzaniei, acesta este însuşi directorul comercial al instituţiei, Ovidiu Moşneag, amicul de nădejde al primarului Gheorghe Falcă, este cel care ar fi trebuit să îşi justifice cu fapte concrete, traduse în contracte, toate salariile grase încasate din 2008 până în prezent. Au fost şi ani de glorie pe aeroport, însă lucrurile s-au schimbat în rău de la an la an, conform datelor cuprinse în bilanţurile contabile ale instituţiei. În schimb, salariul directorului comercial nu a avut de su­ferit pe timp de criză. Nici banii pompaţi, sub formă de subvenţii, în fiecare an de Consiliul Judeţean, nici demersurile celorlalţi reprezentanţi ai conducerii aeroportului nu au avut darul de a repara ceea ce ar fi intrat, în mod normal, în atribuţiile de serviciu ale directorului comercial. Prin neimplicare în rolul ce îi aduce în buzunare bani frumoşi, Ovidiu Moşneag se poate mândri numai cu meritul deosebit de a fi pus aeroportul pe butuci în mod iremediabil. Cel puţin asta arată datele oficiale.
Un an bun pentru aeroport a fost 2008, iar lucrurile au mers bine şi în anul care a urmat. Aceştia au fost singurii doi ani din ultimii cinci în care instituţia aflată în subordinea Consiliului Judeţean a reuşit să agonisească şi ceva profit. Dezastrul a început însă în 2010, când locul profiturilor a fost luat de pierderi din ce în ce mai mari pe aeroportul arădean. Situaţia este reflectată atât în rapoartele de activitate întocmite de reprezentanţii aeroportului în intervalul 2008-2012, cât şi în bilanţurile contabile depuse în acelaşi interval. Aici, cifrele vorbesc de la sine despre declinul ireparabil al aeroportului arădean. Aeroportul a primit o subvenţie de 3.830.234 de lei din partea Consiliului Judeţean în anul 2008, în vreme ce cheltuielile cu salariile s-au cifrat la 2.800.332 de lei, iar instituţia a reuşit să aducă şi un profit modic de 136.735 de lei, în condiţiile în care la vreme respectivă pe aeroportul ară­dean mai operau curse de pasageri. Doar pentru salariul încasat în 2008 de directorul comercial aeroportul a cheltuit din totalul fondului de salarii 34.233 de lei.
În anul care a urmat, Moşneag a escaladat în forţă grila de salarii, cu un câştig anual de 48. 500 de lei, o sumă frumuşică, având în vedere situaţia aeroportului, care trăieşte din banii de subvenţii. În acelaşi an, cuantumul subvenţiei suportate din bugetul CJA atingea cote maxime: 4.378.903 de lei a alocat în 2009 administraţia jude­ţeană pentru susţinerea aeroportului. În schimbul efortului depus de CJA, cel mai mare profit a fost înregistrat în acelaşi an de aeroport: 533.401 de lei. Lucrurile s-au schimbat, însă în rău, în anul următor. 2010 a fost momentul în care pierderile financiare au început să apară, în ciuda ajutorului consistent venit din partea CJA. Pier­derile însă au fost su­ferite doar de instituţie, nu şi de directorul comercial care ar fi trebuit să se ocupe de noi contracte pentru aeroport.
Deloc deranjat de situaţia critică în care aeroportul a fost adus, directorul comercial a continuat să îşi încaseze salariile babane, sponsorizate doar cu subvenţii de la judeţ. Acelaşi nivel superior al subvenţiei acordate aeroportului în 2009 a fost menţinut, în zadar, în 2010. Cu o „gură de oxigen” de 4.378.903 de lei din partea Consiliului Judeţean şi un fond de salarii de 2.081.870 de lei, pierderea înregistrată de aeroport, conform datelor din bilanţul contabil al anului 2010, a fost de 118.904 de lei. În mod bizar, situaţia deloc fericită semnalată la aeroport în 2010 a coincis cu cel mai înalt nivel salarial încasat de Ovidiu Moşneag. 68.545 de lei a fost câştigul anual încasat de directorul comercial al aeroportului în 2010, acelaşi an în care cursele de pasageri au fost complet sistate la Arad. Chiar dacă între timp şi-a dat examenul ca manager, nereuşind să scoată aeroportul din impas, Moşneag a continuat să încaseze salarii grase şi în anul care a urmat. 63.554 de lei a fost venitul anual al directorului comercial în 2011, în condiţiile în care fondul de salarii al aeroportului s-a redus drastic faţă de anii precedenţi, ajungând la 1.669.315 de lei. În ciuda subvenţiei de 3.892.820 de lei asigurate de Consiliul Judeţean, o pierdere de circa cinci ori mai mare decât în anul precedent, mai precis 539.890 de lei, este semnalată în bilanţul contabil pentru anul 2011 al aeroportului. Chiar dacă bilanţul anului trecut se află încă în lucru, evidenţele contabile arată că o subvenţie de 2.100.000 de lei a fost alocată în 2012 de CJA pentru activităţile de pe aeroport, iar fondul de salarii aferent ace­leiaşi perioade a fost de 1.525.297 de lei, adică aproape jumătate din sumele alocate în acest sens în anii 2008-2009. Chiar şi aşa, venitul încasat anul trecut de directorul comercial a fost de 51.014 lei.
Situaţia de la Aeroportul Arad, unde societatea este în pierdere, iar directorul comercial îşi umflă buzunarele fărăr nici cea mai mică remuşcare, ne arată cum se mişcă lucrurile în administraţia arădeană. Oameni care mun­cesc la partid sau cei apropiaţi pri­marului, yesmenii, trebuie răsplătiţi, iar pentru asta este sacrificat banul public, chiar dacă oamenii cu pricina sunt incompetenţi, chiar dacă instituţiile pe care le conduc sunt în pragul falimentului. Aradul nu are bani pentru subvenţiile oamenilor necăjiţi, creşte taxele şi impozitele, nu e în stare să reabiliteze frumoasele clădiri din centru sau să cumpere Teatrul Vechi, în schimb are bani de aruncat pe salarii uriaşe, mai mari decât cel al primarului, pentru a răsplăti clientela politică. Cazul lui Moşneag e doar unul dintr-o serie lungă, o adevărată practică a administraţiei Falcă.

8 COMENTARII

  1. ,,Independenta justitiei,,??? Cum de oare nu apar inregistrari ambientale sau telefonice ale acestor indivizi pusi pe capatuiala? De ce oare inchide ochii DNA-ul la atitea fapte de coruptie ale unor protejati ??? Pe uniii dintre politicieni ii condamna ,,justitia independenta,, la puscarie pentru fel de fel de nimicuri, dar pe acesti indivizi ii lasa in pace!!! CEAUSESCU si securitatea au fost mici copiii pe linga ce este acum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.