Am comemorat, așadar, personalitatea acad. dr. Cornela Bodea, în minunata sală festivă a Colegiului Național „Moise Nicoară” oferită nouă cu generozitate de către domnul director Major Csaba, care s-a dovedit o gazdă desăvârșită. Vineri, 11 aprilie – zi însemnată în care au avut loc, ca de obicei, atâtea evenimente culturale majore – a însemnat și tot atâtea atracții, de nerefuzat pentru arădeni. Dar, cei care au cunoscut-o și cei care au dorit să afle despre contribuția ei la istoriografia românească, au fost prezenți. A fost o zi de neuitat, personalități de seamă au ținut să scoată în evidență drumul spre excelență, evoluția, sacrificiul de sine în slujirea adevărului istoric și opera „marii doamne a istoriografiei românești”. A fost elevă a marilor istorici Nicolae Iorga și Gheorghe I. Brătianu, evocați cu emoție la primirea titlului de Cetățean de Onoare al Aradului în 1997. Din grija domnului conf. Univ. Dr. Virgil Jireghie s-a păstrat banda de film ce conține emoționantul discurs al Corneliei Bodea – singura mărturie rămasă, imagine și sonor, din timpul vieții și făcută publică în premieră.

S-a născut în 8 aprilie 1916, în satul Dud, județul Arad, într-o familie cu vechi tradiții clericale, tatăl fiind preot ortodox, iar mama – descendentă din neamul Nicoreștilor (n. Moise Nicoară) şi înrudită cu memorandistul Aurel Suciu.

Educația primită în familie și anii de ucenicie petrecuți în preajma uriașei personalități a lui Nicolae Iorga, i-au orientat destinul și viitoarele cercetări spre marea temă a deșteptării naționale la români și la popoarele Europei. În cărțile sale, Cornelia Bodea ne-a lăsat o moștenire inestimabilă, un model de credință filocalică neabătută în Dumnezeu și în neamul său.

Președintele Consiliului Academic, doamna prof.univ. dr. Lizica Mihuț ne-a dezvăluit împrejurările în care Universitatea i-a oferit înaltul titlu Doctor Honoris Causa (24.01.2002) încă în timpul vieții și emoția aceluia care devenea astfel profet în patria sa. „Nicolae Iorga spunea că după moartea unor mari personalități urmează uitarea, după uitare, controversa și după controversă, urcarea pe soclu. Noi n-am dorit să-i așteptăm posteritatea ca să-i aducem elogiul. Niciodată nu știm să le mulțumim, nu știm să îi aplaudăm, nu știm să ne raportăm la marile personalități ca la valori ale eternității, la destine de excepție, în propria patrie. Destinul Corneliei Bodea nu a fost unul lin. S-a bătut pentru fiecare carte, pentru fiecare rând scris, iar faptul că volumele 1848 au fost date la topit au ambiționat-o. … Avem azi atât de puține modele. Iar dacă în România există inflație, atunci cea mai profundă inflație este aceea a absenței modelelor. Cornelia Bodea era un model fără să-și dorească să fie model.”

Și pentru că excepția întărește regula, comunitatea arădeană și-a reiterat recunoștința cu prilejul dezvelirii bustului lui Moise Nicoară (20.06.2002), când Fundația ‘Moise Nicoară’ i-a acordat titlul de Președinte de Onoare, “pentru întreaga activitate activitate științifică, pentru remarcabila contribuție în relevarea personalității marelui cărturar și patriot Moise Nicoară și pentru impunerea în conștiința națională a valorilor spirituale ale Aradului” (prof. Gheorghe Herlo).

„Doi mari titani ai istoriografiei românești, A.D. Xenopol și Cornelia Bodea au lăsat drept moștenire Aradului, imensa și importanta lor bibliotecă. Biblioteca Județeană și Biblioteca Universității |Aurel Vlaicu| le poartă azi numele (…). Prin moartea Corneliei Bodea s-a încheiat o epocă, o școală istorică din care trebuie să îi amintim pe Nicolae Iorga și Gh. I. Brătianu, pentru că această școală a scris istoria prin perspectiva documentului, care trebuie văzut, revăzut și confruntat pentru a stabili adevărul.” (Prof. Univ. dr. Corneliu Pădurean).

Evocarea personalității marelui istoric n-ar fi fost întreagă dacă am fi omis că tot Cornelia Bodea este și ctitorul celei mai vechi biserici din Arad (1724) care poartă hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva“, strămutată din Parohia Groșeni în 2001, amplasată în curtea spitalului municipal în timpul Preotului dr. Pavel Vesa și sfințită de ÎPS Dr. Timotei Seviciu, Episcopul Aradului, Ienopolei, Hălmagiului și Hunedoarei.

Prof. Gheorghe Mocuța a reiterat calitatea de mecena, de bun samaritean, a doamnei Cornelia Bodea, rememorându-ne din creația sa un poem de suflet:„Străin printre străini”.

În încheire prof. Buda Bujor, nepotul de soră al Corneliei Bodea ne-a declarat emoționat: „în amintirile noastre ea este egală cu sfinții”.

Avem a mulțumi gazdelor evenimentului, invitaților speciali care i-au închinat acad. dr. Cornelia Bodea momente evocatoare, domnului prof. dr. Virgil Jireghie pentru înregistrarea de arhivă și publicului nostru fidel care ne însoțește pretutindeni în periplul nostru cultural în Cetatea Aradului.

Partenerii evenimentului: Mișcarea Arădeană, Pro-Urbe Arad, KFP.

Scurtă biografie a Corneliei Bodea:
• 08.04.1916: n. Sat Dud, Târnova, jud. Arad
• 1922-1928: urmeaza clasele primare la Școala din Dezna
• 1928-1934: urmează cursurile liceale la Institutul Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române din București
• 1934: Facultatea de Litere și Filosofie, Universitatea București
• 1937: Licența în istorie universală. Specializarea: Istoria românilor și Istoria Bizanțului (cu distincția Magna cum laude). Școala superioară de arhivistica și paleografie
• 1938: Seminarul pedagogic universal
• 1937-1942: Bibliotecara a Catedrei de Istorie Universală
• 1941: Teza de doctorat. Doctor în istorie universală
• 1942-1949: Asistentă a marelui istoric Gh. I. Bratianu
• 1949-1975: Cercetator științific la Institutul de istorie “Nicolae Iorga”
• 1972-1974, 1987-1989 “Visiting profesor” la ca. 40 universități renumite din SUA (Ohio, Boston), Marea Britanie, Germania, Franța, Austria
• 28.04.2010 d. Arad

A scris peste 250 de lucrări de referință în istoria modernă și contemporană, dintre care amintim doar:
• 1937: Monografia Deznei, de la primele dibuiri pâna la caderea în ruina
• 1941: Moise Nicoară și rolul său în lupta pentru emanciparea național-religioasă a românilor din Banat și Crisana (teză de doctorat)
• 1960: Revoluția de la 1848-1849 din Transilvania și Ungaria

Cele mai importante distincții:
• 1989 Diploma de onoare a orașului Boston
• 2002 Diploma de excelență a Fundației “Moise Nicoară”
• 2002 Doctor Honoris Causa al Universitații “Aurel Vlaicu“ Arad
• 2006 Ordinul Național “Pentru Merit”, în grad de Mare Cruce al Președenției României
2007 Cetațean de onoare al Municipiului Arad (Primar Dumitru Branc)

Cornelia Bodea a fost membru sau colaborator al mai multor societăți de istorie naționale și internaționale, dintre care cele mai importante:
• Academia Română (membru corespondent 1990, memebru titular 1992)
• Comitetul Național de Studii Sud-Est Europene
• Fundația “Moise Nicoară”
• Institutul “Nicolae Iorga”
• Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria
• Society for Romanian Strudies SUA.

Florica Sarca
Bujor Buda

Recomandările redacției