Apăsare…

Când stai la coadă la medic pe coridoare este o rumoare. Mai la toate specialităţile. Oamenii intră în vorbă despre ce, cum, cât, dar şi să mai treacă timpul. La oncologie însă, pe coridoare, nimeni nu prea vorbeşte, nici nu zâmbeşte. Tăcerea apăsătoare mai este spartă de câte un oftat. Ca o uşurare sau poate ca un verdict. Nimeni însă nu întreabă, fiind apăsat de propria povară. Aradul este, din păcate, în top la mai multe tipuri de cancer. Şi sondajele de opinie dinaintea perioadelor electorale indicau faptul că investiţiile în unităţi sanitare erau una printre punctele importante în agenda cetăţenilor. Mai ales că populaţia judeţului este îmbătrânită şi la o anumită vârstă, aceste probeme devin copleşitoare.
Natural că şi una dintre priorităţile administraţiei judeţului trebuie să  fie canalizată pe dorinţele şi aşteptările oa­- menilor. În fond, finalitatea tuturor actelor politice trebuie să fie mai binele cetăţenilor. Ai celor pe care-i reprezinţi. Sau, mă rog, pretinzi că-i reprezinţi. Sigur nu toate promisiunile se împlinesc sută la sută. Dar măcar o bună parte din ele trebuie să prindă viaţă. Pentru a face ziua de mâine mai bună decât cea de azi.  Altfel toate demersurile politice nu fac nici cât o ceapă degerată. Printre proiectele stra­tegice ale fostei administraţii judeţene se număra şi un Centru Oncologic. Nu cu mult timp în urmă s-a mers pe ideea unor fonduri transfrontaliere.  Acum, cică realizarea unui astfel de centru ar puteafi interpretată drept ajutor de stat. Aşa că preşedintele Cionca a dat-o cotit-o, cât ai bate din palme. Mergem pe ce ,,ştim mai bine”, adică drumuri. Mai exact modernizarea lor prin proiecte transfrontaliere.Care ar fi aceste drumuri? Ca să vă dăm câteva exemple: Nădlac-Peregu Mare, Pecica-Turnu, Curtici-Macea-Sânmar­tin, Sânmartin-Socodor şi Socodor-Nădab. Acum, cu tot respectul, cam ce trafic este pe aceste drumuri? S-a făcut un studiu de trafic? Sau preşedintele Cionca a aruncat aşa ,,asul din mânecă”, fără un argument solid? Doar cu: ,,Am avut o şedinţă cu preşedinţii consiliilor judeţene din partea de vest a ţării şi niciunul dintre ei nu va avea proiect strategic pe drumuri. Aşa că nu vom avea concurenţă şi am putea prinde 13-14 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pe care să îi folosim la modernizarea şoselelor”. Cine garantează că vom şi câştiga? Totuşi. Dincolo de asta, cum rămâne cu oamenii care au altă prioritate? În fond acele suflete aşteaptă o şansă în plus. Şi asta cât mai repede. Pe ei nu-i interesează din ce fonduri sau că avem sau nu concurenţă pe o nişă sau alta.  Un drum mai poate aştepta. Să nu fim înţeleşi greşit: trebuie făcute şi acelea. Dar nu este un capăt de lume dacă lucrurile se mai amână. Ele mai pot aştepta. Oamenii  care au probleme de acest fel nu. Pentru ei orice zi, este o zi. Iar o zi în care iarăşi nu s-a făcut nimic pentru ei trage din ce în ce mai greu. Restul e tăcere. Şi o aşteptare apăsătoare.