Mircea Radulian, directorul INFP: „În cazul unui cutremur, Aradul se află într-o zonă de intensitate cu numărul 7“

Cutremurul produs săptămâna trecută în Italia, în urma căruia sute de persoane şi-au pierdut viaţa, printre care şi zece români, a alertat întreaga Europă. Pentru a afla care este gradul de risc şi cât de grav ar putea fi afectat judeţul Arad în urma producerii unui eventual cutremur, ne-am adresat Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Mircea Radulian, directorul institutului naţional, ne-a declarat că „există o hartă în care fiecare judeţ al ţării este numerotat în funcţie de gradul de risc al producerii unui eventual cutremur. Această scară, de la 6 la 9, estimează şi eventualele pagube pe care un cutremur le-ar putea produce asupra populaţiei şi a clădirilor. Aradul se află într-o zonă cu intensitate cu numărul 7, ceea ce nu reprezintă neapărat un foarte mare pericol. Cel mai mare pericol planează asupra judeţului Vrancea şi a zonelor învecinate. Vrancea are intensitatea maximă, cu numărul 9, în timp ce Bucureştiul are numărul 8, destul de ridicat. Chiar dacă Aradul se situează destul de departe de zona critică a Vrancei, trebuie ţinut totuşi cont că se învecinează cu o zonă în care se produc frecvent cutremure, şi anume Banatul. Pe această scară, în care Aradul are numărul 7, Timişoara are numărul 8, în timp ce Hunedoara şi Bihorul au numărul minim, 6“.

În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică ”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente.

Conform reprezentanţilor Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului şi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), drumul pe care ar trebui să îl parcurgă o operaţiune de intervenţie, de la alertarea cu privire la producerea seimului şi până la acţiunile de scoatere a oamenilor de sub dărâmături este următorul: IGSU are pentru fiecare judeţ în parte o evaluare proprie a acestor aspecte de risc în cazul unui cutremur major. Pentru seismele produse în zona Vrancea, cea mai activă zonă din ţară din punct de vedere seismic, IGSU are două variante în ceea ce priveşte judeţele grav afectate. Varianta A ia în calcul ca puternic impactate municipiul Bucureşti şi judeţele Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călăraşi, Iaşi, Vaslui, Neamţ, Bacău, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa şi Tulcea. Cea de-a doua variantă ia în calcul toate unităţile administrativ-teritoriale din primul caz şi, în plus, judeţele Argeş, Botoşani, Constanţa, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt.

Alerta din Vrancea este trimisă după trei secunde de la detectare către staţiile din ţară şi către instituţiile pentru situaţii de urgenţă.

Cea mai activă zonă din punct de vedere seismic din România este zona Vrancea. Aici este instalat sistemul Rapid Earthquake Early System (REWS), primul sistem operaţional de alertare seismică din Europa, al treilea din lume după cele din Japonia şi Mexic şi primul de detectare a cutremurelor de adâncime intermediară la nivel mondial. Datele înregistrate de REWS, aflat sub coordonarea INFP, sunt destinate centrelor care gestionează situaţiile de urgenţă şi instalaţiilor periculoase şi intră în funcţiune atunci când se produce un seism de peste 4,5 grade pe scara Richter.

Sistemul REWS al INFP trimite alerta cu magnitudinea seismului către staţiile din teritoriu şi către centrele care gestionează situaţiile de urgenţă din zonele în care cutremurul va fi resimţit,  la trei secunde după producerea acestuia în Vrancea. Alerta transmisă din Vrancea centrelor pentru situaţii de urgenţă din ţară nu se bazează pe o predicţie, ci este transmisă după ce seismul s-a produs. Timpul de alertare nu se bazează pe o predicţie. Alertarea nu se realizează înaintea producerii cutremurului. Seismul este produs, este detectat în zona epicentrală, deasupra cutremurului, la suprafaţa pământului. Acolo se calculează foarte repede datele – magnitudine, adâncime – şi aceste date sunt trimise sub formă de alertă în Bucureşti, unde cutremurul nu s-a simţit încă. Alertele INFP ajung atât la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cât şi către Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din fiecare judeţ. De asemenea, INFP transmite date şi în judeţele din Bulgaria vecine cu Dunărea.

Conceptele de acţiune puse la punct de IGSU sunt adaptate fiecărei zone care poate fi afectată, la un moment dat, de un seism. Astfel, se vorbeşte despre cinci regiuni de acţiune: zona Vrancea, cea mai des afectată, şi zonele Făgăraş, Maramureş, Banat – Caraş-Severin şi cutremurele cu epicentrul în Marea Neagră.

Un seism major va afecta, pe lângă clădiri, şi sistemele de comunicaţii. Astfel, pentru a faţe faţă unei situaţii de acest fel, IGSU dispune de o reţea de puncte de comandă mobile, care pot fi organizate ca elemente de dispozitiv pentru relaţionarea pe timpul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate mare şi foarte mare. Aceste puncte de comandă mobile vor fi amplasate în locuri cu risc scăzut din punctul de vedere al afectării infrastructurii şi vor asigura comunicarea cu punctele de comandă şi cu unităţile de intervenţie care vor fi implicate în operaţiuni. Ele însele vor asigura şi au ca şi capacitate tehnică, preluarea apelurilor de urgenţă de la populaţie. Deci, acestea se vor transforma într-un dispecerat mobil care va fi amplasat în afara zonei de risc seismic şi va asigura inclusiv relaţionarea cu populaţia, pentru a intra în posesia informaţiilor relevante.