O invitație sinceră și o provocare la Dialoguri Deschise

Proaspăt ieșit de sub „teascul“ zis cândva și tiparniță, încă mirosind a plumbul din tuș și-a frământare scriitoricească, volumul Dialoguri Deschise al scriitorului arădean Petre Don stă să-și ia zborul spre onoratul și fericitul cititor; onorat fiindcă pentru un scriitor este un onor că este citit, și fericit fiindcă, vorba cronicarului-mitropolit (sau invers), „…nu este mai cu folos pierdere de vreme decât cetitul cărților“ – iar noi nu-l putem contra­zice pentru simplul motiv că avea și are dreptate.
Așadar Dialoguri Deschise își va deschide aripile și-și va lua zborul către cititori și către istorie vineri, 16 decembrie, ora 16, în și din Sala Studio a Teatrului Clasic Ioan Slavici. Se speră (eu sînt printre oamenii speranței), că va fi lume multă și bună și că nu vor fi suficiente cărți, așa că se va cere reeditarea, ceea ce ar și trebui făcut, fiindcă este o carte-document despre făcătorii de cultură din Aradul zilelor noastre.
Mai multe nu vă spun; nu vreau să vă micșorez curiozitatea. Atît vă mai spun, c-o vorbă mult dragă de-a dragului de el Nichita (drag și mie, dar și lui Don): infelice fi-v-a cel ce n-o veni, că mare bucurie-o pierde!