Piața, Aradul și Unirea

de Paul Krizner
Am sentimentul că în țara noastră se gândește după metafora ,,repede înainte” și nici decum după o anumită logică sau după o anumită rânduială.
Mare vâlvă se face zilele aceste cu centenarul Marii Uniri de la 1918, când cu disperare se caută o locație pentru amplasarea Monumentului Marii Uniri.
Atâtea variante, atâtea păreri, atâtea intrigi se găsesc, încât centenarul Marii Uniri ne va prinde fără nici un monument sau dacă va fi, va fi amplasat prost.
S-a propus amplasarea acestui monument pe lacul de la pădurice, sau în fața Noii Catedrale, iar în ultima vreme se vehiculeaza că se dorește amplasarea lui în Piața Mare, piață care urmează să fie desfințată și alături construit un alt supermarket, că doar nu avem destule.
Sincer, ca istoric îmi doresc o Piață a Catedralei frumoasă cu un monument și clădiri renovate care să reînvie perioada când Catedrala Veche era simbolul cultural și spiritual al Aradului de altă dată, cu un parc amenajat pentru recreația tuturor, dar nu este locul potrivit pentru un mo­nument impunător, pentru un monument care să arate importanța Marii Uniri, ba mai mult decât atât ce facem cu oamenii care încă ne mai aprovizionează cu legume din grădinile proprii, sincer fiind căutate de toți, ce facem cu cei care muncesc și-și desfășoară activitatea în această piață. Iar din punctul meu de vedere piața e prea mică pentru acest monument. De multe ori am făcut gafe istorice, ne-am bătut joc de Parcul Reconcilierii mă refer la partea română cu acel monument pe care dacă-l vezi noaptea te apucă groaza, cu paşoptiștii ciopliți din topor ca să nu spun că e un chici românesc, dar na, trebuia să ne reconciliem cu ungurii ca așa a fost politica vremii.
Am ridicat un monument în fața pri­măriei în memoria Revoluției (loviturii de stat) din 1989 care nu exprimă deloc jertfa românilor, dar l-am făcut să fie făcut.
Din nefericire nu știm să ne arătăm    va­lorile noastre ci doar să ne batem joc de ele.
Ca simplu cetățean cred că un monument al Marii Uniri nu are ce căută în Piața Mare, va fii ascuns de privirile trecătorilor prin urbea noastră, va fii pus în umbră, sau nu cumva asta se urmărește.
Degeaba zic bucureștenii că Unirea a avut loc la Alba Iuliea, adevărul istoric e altul Unirea a început din casa lui Ștefan Cicio Pop din Arad, deci haideți să fim sinceri, nici Iașiul nici Bucureștiul nu pot fii numite capitale ale Marii Uniri, ci Aradul și Alba Iulia și pentru acest fapt trebuie să punem monumentul într-un loc vizibil, într-un loc emblematic pentru Arad, nu   să-l pitulim într-o piață, asta în cazul în care vom avea un monument al Marii Uniri în Arad la centenar.
De atâția ani de zile suntem mințiți de cei din București și acum când bate la ușă centenarul, nu știm ce să mai facem, până la urmă rămâne variata să-l punem undeva numa să fie că doar așa-i la noi la români.
Nu cred că soluția cea mai bună pentru Monumentul Marii Uniri, este Piața Mare!



Glasul Aradului

Portalul aradenilor de pretutindeni