Statul de strâmbi

„Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul  de capacitate în faţa Europei.  Aici ne-au adus politicienii ordinari,  hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti. Nu ne prăbuşim  nici de numărul duşmanului,  nici de armamentul lui, boala o avem în suflet,  e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală” constata  Octavian Goga, acum mai bine de un secol, mai exact în 1916. Astăzi nu ne mai atacă nemţii cu armele, ca în primul război. Armele sunt acum din interior. Astăzi, democrația moare încet, dar sigur în fiecare zi in România . De ce să mai faci alegeri, dacă ai în stradă oameni care vor          altceva? Care… păzesc la statul de drept. Un stat de drept pe care liderul UDMR,
Kelemen Hunor l-a pus la zid, chiar de la tribuna Parlamentului. Dar ce a spus mai exact? ,,Există certitudinea clară, că din cauza lipsei separării puterilor în stat, din cauza lipsei transparenței instituționale drepturile fundamentale ale omului în România au fost afectate. Statul de drept nu există, pentru că separația puterilor în stat este o glumă proastă în România. Este o ficțiune gro­tescă. Astăzi trebuie să vorbim și despre un alt subiect, trebuie să spunem lucrurilor pe nume: de ani buni deciziile politice majore nu mai sunt luate de cei care au fost aleși. Există puteri și instituții importante care nu acceptă niciun fel de control în afară de așa-zisul autocontrol și auto-reglementare, dar tuturor acestora le place să dicteze decizii politice majore”.  Ciudat însă, nimeni n-a sărit în sus să-l ,,pună la zid” pe liderul UDMR. Dacă ar fi spus asta altcineva, lumea ar fi luat foc. Dar nimeni nu a zis nimic. Nici presa internaţională. Dar din moment ce nimeni nu a contrazis acest discurs, înseamnă că Kelemen Hunor a rostit un adevăr.  Un adevăr pe care orice om care stă drept (şi nu strâmb cum zice vorba) şi judecă drept îl poate afirma. Dar la noi dubla măsură este se pare literă de lege. Este foarte uşor să fii principial şi obiectiv când e vorba de alţii. Dar brusc devii subiectiv când sunt în joc propriile interese.  Dar aici, o altă vorbă mare spusă de Arsenie Boca se potriveşte de minune: ,,În mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă”. De aceea şi abordarea preşedintelui care apăra instituţiile statului înainte de orice este discutabilă. Sigur, instituţiile trebuie apărate, dar în primul rând cetăţeanul trebuie să fie în centrul atenţiei preşedintelui. Fiecare individ şi toată societatea în ansamblul ei. Omul  care poate fi supus unor eventuale abuzuri ale instituţiilor statului.  Iar exemplele sunt, din păcate, cu duiumul.  Instituţiile se apără ele însele chiar foarte bine.  Şi nu în puţine cazuri, oamenii care le conduc au o judecată strâmbă. De exemplu când toată lumea pretinde că legea e lege pentru toţi, dar asta doar la nivel teoretic. Nu mai departe de aceste zile, miniștrii Cabinetului Grindeanu sunt anchetați pentru Ordonanța 13, cu toate că  CCR a catalogat demersul drept unul constituţional. Nu vorbim aici de oportunitatea sau nu a actului normativ, că a fost bun sau rău , ci de legalitate. Iar legea nu a fost încălcată. Atunci de ce se anchetează?  Bine ar fi să nu stăm strâmb şi să judecăm drept, ci să stăm drept şi să judecăm tot drept. Asta dacă chiar mai vrem să avem cu adevărat un stat de drept şi nu un stat de… strâmbi.