Memoria străzilor arădene: strada Henri Coandă

La capătul străzii Andrei Șaguna este situată o stradă cu numele unui mare om de știință și inventator român Henri Coandă; a fost un om de o valoare deosebită care și-a iubit patria și a contribuit foarte mult la ridicarea prestigiului României în lume.

Henri Coandă este puțin cunoscut și apreciat în municipiul Arad; singura stradă care amintește de el este o stradă situată la periferia Aradului; este vina așa ziselor elite ale Aradului, a instituțiilor de cultură și de educație din Arad.

În București cel mai mare aeroport din București și din țară se numește „Henri Coandă”.

Marele savant Nicolae Iorga spunea că acele popoare care nu își apreciază și nu își onorează personalitățile proprii de mare valoare, nu au viitor.

Ne ploconim față de alte culturi dar ne ignorăm marile personalități culturale și științifice ale propriului popor; cauzele sunt multiple: lipsa de demnitate, ignoranța, sistemul de educație deficitar.

Henri Coandă a văzut lumina zilei la 7 iunie 1886, în București.

Este descendentul unei familii deosebite, de mare valoare.

Tatăl său Constantin Coandă era român, s-a născut la Craiova; a fost profesor de matematici la Școala Națională de poduri și șosele din București. A avut gradul de general în armata română.

După făurirea României Mari a deținut funcții mari în Statul Român: a fost președinte al Consiliului de Miniștri, ministru de externe al guvernului României ( 1918 ) și diplomat.

Mama sa Aida a fost franțuzoaică, era fiică a medicului francez Gustave Danet care a fost medic la curtea regală a împăratului Franței, Napoleon al III-lea.

Henri Coandă a urmat cursurile liceului „Sf.Sava” din București și ale liceului militar din Iași pe care l-a absolvit în anul 1903 ca șef de promoție. A urmat școala militară de artilerie devenind ofițer de artilerie (1905) și ulterior cursurile școlii superioare de aeronautică din Paris (Franța) pe care a absolvit-o în anul 1909.

 

Membru al Academiei Române

A fost apreciat de Statul Român pentru activitatea și realizările sale remarcabile în știință și tehnologie; a fost membru al Academiei Române (1970) și președinte al Institutului pentru Creație Științifică și Tehnică (cunoscut sub sigla I.N.C.R.E.S.T.) din București.

Pentru meritele sale deosebite a fost numit consilier al fostului președinte al României, Nicolae Ceaușescu, cu rang de ministru (1971).

A fost recunoscut de comunitatea științifică internațională pentru meritele sale deosebite în știință și tehnologie.

A fost medaliat cu medalia de aur de către Statul Italian (Padova 1930). I s-a acordat titlul de „Doctor Honoris Causa” de către Insitutul Politehnic din București (1967) și de către alte instituții de mare prestigiu din Marea Britanie (Londra 1971).

Prezenta listă a distincțiilor acordate lui Henri Coandă este incompletă.

 

A inventat avionul cu reacție

A avut realizări remarcabile în știință, tehnologie și inventică: este inventatorul avionului cu reacție. A început primele cercetări în anii 1905 – 1906, la Arsenalul Armatei Române din București unde a realizat un avion-rachetă .

Urmează diferite cursuri de specialitate în diferite universități europene (Paris, Liège, etc.).

A colaborat cu multe personalități științifice de mare valoare printre care și cu vestitul inginer francez Gustave Eiffel, constructorul vestitului turn Eiffel din Paris.

În octombrie 1910 prezintă un avion propulsat de un motor cu reacție, de concepție proprie; prezentarea avionului s-a făcut la Paris, la al II-lea Salon Internațional de Aeronautică.

Avionul cu reacție realizat de Coandă era o construcție originală și s-a numit „Coandă-1910”. Din punct de vedere constructiv era un avion biplan, cu o greutate de 420 kgf ( ~ 420 daN).

Avionul cu reacție realizat de Coandă a precedat cu 30 de ani apariția primelor avioane cu reacție.

Avionul realizat de Coandă a fost încercat și pilotat pe o pistă de lângă Paris de însuși creatorul său Henri Coandă.

Marele savant a avut multe alte realizări printre care și descoperirea „efectului Coandă” cu multiple aplicații practice în hidrodinamică și aerodinamică.

A realizat multe invenții în domeniul militar, în construcțiile civile, în domeniul îngrășămintelor pentru agricultură.

Invențiile realizate și brevetate de Coandă s-au concretizat în peste 250 de brevete cu aplicații în diverse domenii.

Încetează din viață la București în anul 1972 în vârstă de 86 de ani, după o viață minunată plină de realizări excepționale.

Cititorii acestui articol vor fi uimiți de valoarea acestui mare savant român, necunoscut marelui public din România și din Arad.

Ne ploconim în fața valorilor umane străine, dar nu ne cunoaștem propriile valori ale poporului nostru.

Vina o poartă sistemul de învățământ, mass media și cei care ne conduc.

Sperăm ca prin cele prezentate mai sus să contribuim puțin la evidențierea marilor personalități ale poporului român atât de hulit de străini și chiar de către proprii concetățeni.

Notă: Pentru editarea prezentului articol ne-am servit de informațiile conținute în:

  1. Dicționarul „Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii”

Autori: colectiv

Editura Științifică și Enciclopedică, București-1982

  1. Monografia Henri Coandă

Autori: Ion Iacovachi și Ion Cojocaru

Editura Științifică și Enciclopedică, București-1983

Asociația „Cultul Eroilor-Regina Maria” – filiala Arad



Glasul Aradului

Portalul aradenilor de pretutindeni