A apărut Revista ARCA, numerele 1-2-3 pe 2017

În aceste zile a apărut Revista ARCA  –  numerele 1-2-3 pe anul curent.

Revista ARCA este fondată în februarie 1990 la Arad, de poetul Vasile Dan care îndeplineşte şi funcţia de redactor-şef.

Ca la fiecare recenzie a revistei, fac şi de această dată precizarea că ARCA apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, aspect care onorează atât revista în sine, cât şi oraşul Arad.

Nu mai puţin importantă este şi precizarea că revista este editată de Centrul Cultural Judeţean Arad, directorul acestei instituţii, istoricul Doru Sinaci sprijinind cu entuziasm atât revista cât şi acţiunile culturale locale şi naţionale iniţiate şi organizate de aceasta.

Dar iată componenţa redacţiei: Şef-birou Revista ARCA: Ioan Matiuţ, Romulus Bucur (redactor-şef adjunct), Gheorghe Mocuţa, Carmen Neamţu, Onisim Colta (prezentare artistică), Andrei Mocuţa, Călin Chendea (DTP, design, web-design). Redactori asociaţi sunt: Lucia Cuciureanu, Lajos Notaros, Gheorghe Schwartz şi Ciprian Vălcan.

Acest număr de revistă se deschide cu CRONICA LITERARĂ, în care Vasile Dan analizează cartea de poeme „salutări din Piaţa Reconcilierii“ de Gheorghe Mocuţa, carte pe care o numeşte „aparte, surprinzătoare“; tot în această rubrică Vasile Dan face o analiză a cărţii lui Nichita Danilov, „Recviem pentru ţara pierdută“; Romulus Bucur scrie despre cartea poetei Mariana Codruţ, „Hiatus“ iar Gheorghe Mocuţa se referă la povestirile din cartea „Bidonul“ de Mircea Pora, pe care le consideră „felii de viaţă“.

În rubrica DIALOG, Ciprian Vălcan realizează un interviu cu pictorul italian Nicola Rotiroti iar în ESEU, filosoful columbian Carlos Eduardo Maldonado vorbeşte în articolul „Eternele cercuri ale filosofiei“,  despre o carte a lui C. Vălcan referitoare la Emil Cioran.

În ARTE VIZUALE , la „Vitrina cu spectacole“ eseista Carmen Neamţu semnează o cronică dramatică la spectacolul „Oraşul nostru“ în regia lui Cristian Ban, după Thornton Wilder şi în interpretarea actorilor de la Teatru Clasic „Ioan Slavici“ Arad.

În ALBUM, sunt reproduse  lucrări ale artiştilor plastici: Dumitru Şerban, Elena Stoinescu, Nicolae Popa, Ioan Kett Groza, Rudolf Kocsis, Maria Furnea, Sofia Klemenco, Adrian Sandu, Mihai Păcurar, Onisim Colta, Matei Păcurar şi Iosif Stroia.

Rubrica PRO MUSICA este susţinută de criticul muzical Johannes Waldmann care se referă la „Meandrele carierei pianistului Lucas Debargue“, iar redactorul muzical al revistei, Călin Chendea face o pertinentă radiografie a conţinutului muzicii unei binecunoscute formaţii suedeze de metal progresiv,  în analiza intitulată „Opeth şi faţa sumbră a rock-ului nordic“.

La rubrica POEZIE semnează grupaje: Dominique Iordache, Sanda Maria Deme, Dsida Jeno şi Teodor Roşu. PROZĂ semnează Ion Corlan-un fragment de roman şi Alexandru Roşu.

La rubrica RESTITUIRI este prezentat un grupaj de versuri inedite al regretatului poet Francisc Vinganu, poeme oferite revistei de ing. Ioan Roncov din Vinga. Am remarcat fotografia care însoţeşte grupajul de poeme, fotografie care-l înfăţişează pe Francisc Vinganu la prima lui tinereţe.

Tot la această rubrică mai semnează: Lucian-Vasile Szabo despre Camil Petrescu; Horia Truţă despre esenţa unui oraş, într-o istorie orală a alegerilor din 1946; Iulian Negrilă, câteva priviri biografice asupra lui M. Eminescu; Dumitru Tomoni vine cu câteva contribuţii la cunoaşterea lui Dionisie Păscuţiu, marele cărturar al Ardealului şi Banatului.

La generoasa rubrică  LECTURI PARALELE semnează materiale analitice asupra ultimelor apariţii editoriale: Radu Ciobanu – În perspectiva postumităţii, despre Matei Călinescu; Gheorghe Schwartz – Un idol asasinat tocmai de cei ce-l adoră, despre Gheorghe Săsărman; Petru M. Haş – Ion Moldovan, integrala poeziei;  – Libertate vs. Ocupaţie, despre Gheorghe Mocuţa; – Amânarea, peisajul şi călătoria, despre Ana Pop Sîrbu; Felix Nicolau – Voluptăţi şi necazuri incendiare, despre Aurora Dumitrescu; Gheorghe Mocuţa – Ovidiu Pecican între romanul memoriei şi ficţiunea rocambolescă; – Lia Dana Bălan: Trepte spre azi, exerciţii lirice de imaginaţie; Romulus Bucur – Vase comunicante, despre Svetlana Cârstean; Carmen Neamţu – Să tăiem, oricum rămâne prea mult…, despre Liviu Maliţa; Ioan Matiuţ – Misteriosul Trax al fiecăruia, despre Mircea Pascariu; Ioan Biriş – Imagini secunde, despre Florea Lucaci; Maria Niţu – Pactul balerin, despre Octavian Doclin; Lucia Cuciureanu – Nicidecum nu-i uşor să gândeşti simplu, despre Kocsis Francisko; Constantin Dehelean – Poezia între fascinaţia călătoriei şi luciditatea prieteniei, despre Minerva Chira; Constantin Butunoi – De la proză la poezie, despre Horia Ştefan Simon; – Un alt prieten al viitorului, despre Kocsis Francisko; Gheorghe Secheşan – Poeme post moderne, despre Vasile Rodian.

În rubrica PRE-TEXTE, Constantin Dehelean semnează eseul „Cine a ucis poezia“ pe marginea unui articol semnat de publicistul american Joseph Epstein.

În BIBLIOTHECA UNIVERSALIS, Andrei Mocuţa traduce mai multe notaţii ale lui Zachary Schomburg (tatăl a 35 de copii ne-vizibili).

Revista ARCA îşi încheie conţinutul cu rubrica CONTACT.

Revista, având aşa cum se ştie format de carte, are pe prima copertă reproducerea lucrării „Unlimited“ a artistei plastice Sofia Klemenco.

După cum se vede, şi acest număr al Revistei ARCA este deosebit de atractiv, numele celor care semnează în ea confirmându-i valoarea şi presitigiul de care se bucură atât în ţară cât şi peste graniţele ei.