Cartea neagră

Recent, primarul Gheorghe Falcă se lăuda că, spre deosebire de membrii Opoziției locale, care nu fac altceva decât
să-i bage bețe-n roate, el va rămâne în istorie prin realizările din timpul mandatelor sale. Pentru exactitate, trebuie spus că nu este un citat exact din Falcă, dar sensul acesta este.
Că a avut și unele realizări, nu zice nimeni, dar putea să facă mult mai mult, având în vedere reclama pe care și-a făcut-o și continuă să și-o facă pe unde apucă, ori de câte ori se ivește prilejul, dar și sprijinul de care a beneficiat pe vremea în care la conducerea țării se afla nașul său, Traian Băsescu, iar Guvernul țării era condus de Emil Boc și MRU. Este adevărat că după instalarea lui Ponta la cârma Executivului nu a mai curs lapte și miere pentru Arad, după cum este la fel de adevărat că nici acum municipiul și județul nu sunt prea răsfățate de Guvernul Grindeanu, însă primarul ar fi trebuit să aibă mult mai multe realizări care să le ușureze viața arădenilor care au avut încredere în el pe vremea celor doi premieri menționați la început, când numea miniștri și făcea unele jocuri în Capitală. La fel, ar fi putut face mult mai mult pe vremea lui Cioloș, dar n-a fost să fie, așa că acum nu îi mai rămâne decât să dea vina pe Guvern pentru toate nerealizările sale, cu atât mai mult cu cât se numără printre liderii PNL vinovați de pierderea la scor a alegerilor din 11 decembrie. Ieri, am avut ocazia să văd ultimele minute ale meciului pe care echipa fanion a Aradului, UTA Bătrâna Doamnă l-a jucat, acasă, în compania celor de la Luceafărul Oradea pe stadionul… de la Șiria. De ce la Șiria? Simplu. Pentru că acolo este cel mai modern stadion din zonă, ca urmare a faptului că administrația locală a investit în infrastructura sportivă, nu a încercat să păcălească sportul în general și fotbalul în particular, la fel cum a procedat Administrația Falcă. Astfel, comuna care i-a dat pe Slavici, Ioan Russu-Șirianu și Otto Greffner, ca să vă reamintesc doar trei dintre marile personalități care au contribuit la faima acestei așezări, se poate lăudat cu o arenă sportivă cochetă, deși destul de mică, bine întreținută și valorificată la maximum, ori de câte ori echipele importante din județ au probleme în ceea ce privește disputarea meciurilor de acasă.
În tot acest timp, municipiul ce are de oferit? Un stadion UTA aflat parcă într-un proces perpetuu de construcție, care parcă nu se mai termină niciodată; un stadion Motorul care a ajuns rușinea țării când, în vara anului trecut a fost transformat în mlaștină, iar pentru a putea fluiera începerea meciului până și arbitrul a fost nevoit să pună mâna să scoată apa de pe suprafața de joc, fiind folosite cârpe, prosoape, mături și chiar o ușă de dulap, și un stadion Gloria, amenajat pentru competițiile atletice, unde fotbaliștii riscă să strice investițiile făcute. A! Era să uit. Municipiul condus de Falcă se mai poate lăuda cu o serie de stadioane șterse de pe suprafața pământului, ce i-au adus primarului supranumele de „Demolatorul”.
Toate acestea sunt, din punctul meu de vedere, argumente suficiente pentru ca primarul Falcă să intre în istorie, dar cu mențiunea că locul potrivit pentru el ar fi… Cartea neagră a fotbalului arădean.