Chiar dacă le cresc lefurile, salarizarea unitară ar putea scoate profesorii în stradă

Sindicatele din învăţământ, analizând proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în ansamblul său, precum și anexa referitoare la familia ocupațională „Învățământ”, a constatat o serie de neajunsuri, lacune și inadvertențe, cele mai importante fiind chiar legate de veniturile angajaţilor din educaţie.
,,Cea mai mare problemă o reprezintă încălcarea Programului de guvernare aprobat de Parlamentul României, în condițiile în care acesta prevede o creștere a salariilor cu 20%, începând cu data de 01 iulie 2017 și cu 30% de la data de 01 ianuarie 2018, iar în proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se propune ca prima tranșă de majorare, în procent de 50%, să se acorde de la data de 01 ianuarie 2018. Această propunere înseamnă o diminuare cu 6% a majorărilor salariale și, ceea ce este mai important, provoacă în rândul salariaților din sistemul de învățământ o stare de neîncredere și suspiciune referitoare la transpunerea în practică a prevederilor viitoarei legi privind salarizarea unitară”, susţine Dănuţ Ieneşescu, liderul Sindicatului Democratic din Învăţământ Arad.
Profesorii mai susţin că pozi­ționarea în grila de salarizare a funcțiilor didactice este nemulțumitoare, atâta timp cât, pe o scară de la 1 la 12, coeficientul maxim de multiplicare pentru profesorul S, cu gradul didactic I, ar urma să fie în anul 2023 de 2,76 (la gradația 5), coeficient care reprezintă 0,23 din indemnizația Președintelui României. Precizăm că în Legea nr. 284/2010, aceeași funcție are coeficientul 5,36 pe o scară de la 1 la 15, ceea ce reprezintă 0,35 din indemnizația Președintelui României.
În concepţia dascălilor, Proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice demonstrează faptic că învățământul nu este o prioritate națională, așa cum se clamează.
Propunerea anormală ca un număr apreciabil de indemnizații de conducere să fie inferioare salariilor de bază pentru funcțiile didactice de predare, reprezintă o altă nemulţumire a cadrelor didactice.
Există anomalii și în ceea ce privește salariile propuse pentru personalul didactic auxiliar și pentru personalul nedidactic.
,,În aceste condiții solicităm Parlamentului României următoarele: aplicarea primei tran­șe de majorare de la data de 01 iulie 2017 și a celei de-a doua, începând cu data de 01 ianuarie 2018, în conformitate cu prevederile Programului de guvernare aprobat de Parlamentul României; revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru funcția didactică de predare, astfel încât salariul de bază maxim în învățământul preuniversitar, corespunzător gradației 0 să reprezinte aproximativ 0,28 din indemnizația Președintelui României. Această modificare se impune și pentru a transpune în practică mai multe decizii ale Curții Constituționale a României (202/2015; 510/2015; 597/ 2015;etc) conform cărora“…deși legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, de a reglementa salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar, totuși, în activitatea de legiferare în această materie, legiuitorul trebuie să țină seama că învățământul constituie prioritate națională, iar salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul și importanța muncii prestate”; remedierea anomaliilor din pro­- iectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în ceea ce privește grilele propuse pentru funcțiile de conducere, precum și pentru anumite funcții didactice auxiliare și nedidactice”, mai susţine liderul sindi­- cal.
Colegiul Național al Liderilor FSLI, din care fac parte şi sindicatele arădene, a hotărât, în numele membrilor de sindicat ale căror interese le reprezintă că, în situația în care Parlamentul României nu va remedia problemele semnalate, urmează să se declanșeze acțiuni legale de protest.