Workshop internațional de etică medicală

La Facultatea de Medicină a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad s-a desfășurat un workshop internațional cu titlul „un răspuns creștin la adresa morții asistate medical” (A Christian Response to Physician Assisted Death). Invitatul special al acestei manifestări universitare a fost Prof. David Goa, de la Universitatea Alberta din Canada. În cadrul dialogului cu studenții și studentele din campusul internațional al universității arădene, distinsul gânditor Dr. David Goa a subliniat că măsura umanității se determină esențialmente în raportul cu suferința și cu cel suferind, tânăr, adult sau mai învârstă. „O societate care nu reușește să-i accepte pe cei suferinzi și nu este capabilă să contribuie prin com-pasiune să facă în așa fel încât suferința să fie împărtășită și purtată și interior, este o societate crudă și inumană.  Iisus și, mergând pe urmele sale, Mama sa Îndurerată și sfinții sunt martorii care ne învață să trăim drama suferinței pentru binele nostru și mântuirea lumii.  Porunca „a cinsti”  ar putea astăzi să fie tradusă și ca obligația de a avea respect extrem și de a îngriji pe cel care, datorită condiției sale fizice sau sociale, ar putea să fie lăsat să moară sau „să fie omorât”. Toată medicina are un rol special în cadrul societății ca martoră a cinstei care se datorează persoanei bătrâne și oricărei ființe umane. Evidența și eficiența nu pot să fie singurele criterii care să conducă acțiunea medicilor, nici nu sunt regulile sistemelor sanitare și profitul economic. Un stat nu poate crede că va câștiga cu medicina. Dimpotrivă, nu există obligație mai importantă pentru o societate decât aceea de a păzi persoana umană”.  Profesorul nord-american Goa a reliefat faptul că „munca medicilor din aceste zile explorează noi zone de aplicare a îngrijirilor paliative. Până acum ele au fost o prețioasă însoțire pentru bolnavii oncologici, dar astăzi sunt multe și variate bolile, adesea legate de bătrânețe, caracterizate de a slăbire cronică progresivă și care pot să se folosească de acest tip de asistență. Bătrânii au nevoie în primul rând de îngrijirile rudelor – al căror afect nu poate să fie înlocuit nici măcar de structurile cele mai eficiente sau de lucrătorii sanitari cei mai competenți și caritabili. Când nu sunt autosuficienți sau au o boală avansată sau terminală, bătrânii se pot bucura de o asistență cu adevărat umană și să primească răspunsuri adecvate la exigențele lor grație îngrijirilor paliative oferite pentru a integra și a sprijini îngrijirile date de rude. Îngrijirile paliative au obiectivul de a alina suferințele în faza finală a bolii și de a asigura în același timp pacientului o însoțire umană adecvată. Este vorba despre un sprijin important mai ales pentru bătrâni, care, din cauza vârstei, primesc mereu mai puțină atenție de la medicina curativă și rămân adesea abandonați. Abandonarea este „boala” cea mai gravă a bătrânului, și chiar nedreptatea cea mai mare pe care pot s-o îndure: cei care ne-au ajutat să creștem nu trebuie să fie abandonați atunci când au nevoie de ajutorul nostru, de iubirea noastră și de duioșia noastră”.

Arhim. Teofan Mada, vicar eparhial

 

 

 



Glasul Aradului

Portalul aradenilor de pretutindeni