Horia Truță, volum despre Căsoaia (2017) sau „Poiana înnobilată cu icoane”

Arădenilor le este familial cuvântul „Căsoaia”, desemnând o zonă turistică, din pădurile Munților Zarand, cei mai apropiați de orașul nostru. Profesorul Horia Truță, cercetător recunoscut pentru alcătuirea unor volume monografice cu conținut integrat, valorifică documente diverse spre a face cunoscute „cele mai cunoscute locuri din județul Arad”. Recentul volum (Căsoaia, Editura Gutenberg, Arad, 2017, 152 p.) prezintă „istoria” devenirii unui obiectiv turistic al județului nostru, ivit interesului în 1935, când „un grup de drumeți entuziaști au ridicat la poalele Highișului din Munții Zărandului  o clădire și au creat un nume: „Căsoaia”. Peisajul spectaculos cu poieni, cu dealuri împădurite și blânde, cu acces ușor a rămas un excelent prilej pentru turism și agrement în natură, pentru drumeții pe jos ori cu bicicleta, cu acces auto dinspre Arad-Târnova spre Arăneag, dar și pe poteci marcate dinspre Ghioroc, Cladova ori Șiria. Foarte documentat, Horia Truță descrie „cadrul natural” (geografic, geologic, istoric, climateric) cu flora și fauna specifică, motivând atracția turistică și de agrement a împrejurimilor domoale, dar spectaculoase ale zonei. Aflăm că inaugurarea pavilionului Căsoaia (1936) – casa de adăpost a turiștilor – urmată de amenajări ulterioare și de creșterea interesului pentru activități de agrement a cunoscut, după afirmația autorului, cea mai mare dezvoltare după anul 1973, când zona a devenit tabără pentru elevi și spațiu amplu de cazare pentru turiști: „marea afluență de turiști a fost unul din motivele alegerii Căsoaiei ca loc pentru desfășurarea Taberei de artă monumentală” (p. 6).
Spațiu cultural și artistic
Despre ce este vorba? Șapte ani (1979-1985), sculptori din țară au cioplit în piatra adusă de la carierele de calcar din Podeni și Viștea (Cluj) 70 de sculpturi monumentale pe Dealul Dubilor, realizând renumitul (dar uitatul) Parc de sculptură. Horia Truță relatează cum un deal de zece hectare a devenit un spațiu cultural și artistic, grație celor 57 de artiști plastici, dintre care unii au valoare națională. Între aceștia se regăsesc zece arădeni: Ionel Munteanu, Dumitru Șerban, Ioan Tolan, Emil Vitroel, Petru Stoicu, Livia Cernenschi, Constantin Doichiță, Mihai Păcurar, Delia Șerban și Dumitru Paina.
Dealul Dubilor de la Căsoaia ar putea deveni un obiectiv turistic dedat cu mirodenii artistice, dacă… și da…
Parcul de sculptură monumentală a devenit o „colecție de artă plastică”, fiind „o formă inedită de interferență între artă și natură”. Pomeneam mai sus un „dacă” și un „dar”, rostit deopotrivă de autorul cărții, prof. Horia Truță, care menționează: „Poiana înnobilată de icoane… a fost cuprinsă de vegetație, de plantele care îmbrățișează statuile”: „Mutilat de nepăsarea celor chemați să-l fructifice, spectacolul promis pentru o mie de ani a fost înfrânt… Sculpturile schilodite de nepăsare și sufocate de natură au încetat să mai trăiască” (p. 139). E adevărat, e foarte greu de identificat dealul Dubilor, pe care atâtea nestemate artistice zac printre buruieni și arboret, năpădit de scaieți și înghițit de inocența pădurii!
O realizare excepțională
Volumul „Căsoaia” este o realizare excepțională, beneficiind de un stil plăcut, susținut de informații certe și opinii decente, în prezentarea complexă a unui topos care are drept la recunoștință; cartea constituie deopotrivă un rechizitoriu adresat unei generații care continuă să ignore valorile culturale, artistice, ale patrimoniului național existente în județul nostru. Autorul elaborează un discurs știin­țific, bine documentat, în care presară emoționalitatea sa, ca esență a sensibilității arădenilor responsabili de valorile, prea ignorate, care ar putea stimula vocația artistică a omului.
Anton Ilica



Glasul Aradului

Portalul aradenilor de pretutindeni