Destinaţii de vacanţă

Înecat în asfaltul încins al Aradului, încerc să îmi iau câte o gură de oxigen umplându-mi rucsacul virtual cu tot felul de topuri ale locurilor ideale de aţi petrece vacanţa. Am vizionat recent o listă cu 37 de locuri pe care să le vizitezi în Europa înainte de a muri. Topul este realizat de către Conde Nast Traveler, o prestigioasă revistă americană care se referă la turismul de lux. Apare lunar, la New York, cu un tiraj de peste 820.000 de exemplare. Primul număr a apărut în 1987. Revista recomandă destinaţii considerate de lux, sfaturi turistice şi este cunoscută ca reperul cel mai de seamă în materie de turism internaţional. Revista prezintă de această dată, după cum spuneam, 37 de locuri pe care să le vizitezi în Europa înainte de a muri. Pentru că topul cuprindea vreo două obiective din Ungaria, unul din Serbia şi parcă unul din Bulgaria, însă absolut nici unul din România, m-am pus pe căutat obiective de vizitat din ţara noastră. Poate că nu o-i rivaliza eu cu revista americană, dar poate topul meu, 100% românesc, poate oferi unora o alternativă de vacanţă.

Castelul Peleş, situat în staţiunea Sinaia, datează din secolul XIX şi a fost construit de regele Carol I, fiind considerat unul din cele mai frumoase castele ale Europei. Piaţa Mare din Sibiu se află în centrul istoric al Sibiului, unde sunt de asemenea monumente istorice importante, multe dintre ele parte din patrimoniul UNESCO. Mănăstirea Suceviţa, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, datând din secolul XVI, se mândreşte cu mii de imagini pictate pe un fundal în nuanţe de verde. Biserica Stavropoleos din Bucureşti, construită în 1724. Delta Dunării. Mănăstirea Voroneţ, altă ctitorie a lui Ştefan, unică în lume pentru albastrul său, denumită Capela Sixtină a Estului. Galeria de Artă din Sighişoara, cu produse sută la sută realizate manual. Cetatea Alba Iulia, cea mai reprezentativă fortăreaţă bastion din România şi sud-estul Europei. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Colecţia de maşini Ţiriac din Otopeni, colecţie unică de maşini din 1899 şi până în 2014 şi în continuă actualizare. Piaţa Sfatului din Braşov. Cimitirul vesel de la Săpânţa. Salina Turda. Old fashioned Cocktail Bar din Constanţa. Castelul Poenari din Piteşti a fost construit din ordinul lui Vlad Ţepeş, în secolul al XIV-lea, şi se află lângă Arefu. Cu Mocăniţa pe Valea Vaserului. Catedrala Ortodoxă din Timişoara. Footprints of Joy din Cernavodă. Biserica Fortificată din Viscri. Parcul Nicolae Romanescu din Craiova. Castelul Corvinilor din Hunedoara. Crama Serve din Ceptura. Biserica cu Luna de la Oradea. Palas Iaşi. Cheile Bicazului. Mănăstirea Curtea de Argeş, renumită pentru legenda meşterului Manole. Biserica fortificată din Prejmer. Grădina Botanică din Cluj-Napoca. Sarmizegetusa. Vulcanii Noroioşi de la Berca.

Sibiul s-a clasat pe locul opt în topul celor mai frumoase locaţii din Europa, într-un top realizat de revista americană FORBES. Descris precum un oraş mic, situat în inima Transilvaniei, cunoscut datorită frumuseţilor naturale, a peisajelor şi a istoriei bogate, Sibiul a depăşit chiar şi Roma, capitala Italiei, dar şi oraşul spaniol Deiam în clasamentul american. În 2007, Sibiul a fost numit capitala europeană a culturii. Apartamentele situate pe străzile pietruite, înconjurate de clădirile în culori pastelate, sunt cotate la puţin sub 50.000 de euro, scriu jurnaliştii americani în Forbes despre oraşul românesc.

Litoralul românesc. Pe lângă plajele tradiţionale din Mamaia, Costineşti, Neptun sau Vama Veche, există şi plaje sălbatice ca cea de la Corbu sau de la grindul Chiţuc. Dacă însă sunteţi pasionaţi de istorie, puteţi vizita nordul comunei Adamclisi, unde se află Monumentul triumfal Tropaeum Traiani. Iar la nord de Mamaia, la circa 40 de kilometri, puteti vizita cetatea Histria, o cetate întemeiată de coloniști greci din Milet în jurul anului 657 înainte de Hristos.

Biserica de sub lac nu este doar un mit, aceasta chiar exista la Beliş, în judeţul Cluj şi se arată doar în perioadele de secetă din timpul verilor toride. În zilele cele mai secetoase de vară, ies la suprafaţă ruinele unei biserici vechi din piatră, care se pare că datează chiar din secolul al paisprezecelea. Pe zidurile acestei biserici se mai pot observa picturile care împodobeau pereţii.

Peştera Urşilor este unul dintre principalele obiective turistice ale Munţilor Apuseni, ea aflându-se în judeţul Bihor, în comuna Pietroasa. Interiorul se distinge prin diversitatea formaţiunilor de stalactite şi stalagmite, ca şi prin cantitatea impresionantă de urme şi fosile ale ursului de cavernă.

Peştera Movilei a fost descoperită în 1986 lângă Mangalia şi este unică în lume pentru ecosistemul din interiorul ei. Acesta funcţionează pe baza chemosintezei şi a fost separat complet de mediul exterior timp de circa 5,5 milioane de ani.

Lacul Vulturilor sau Lacul fără Fund sunt două nume ale aceluaşi lac situat în Munţii Siriului, mai exact pe versantul Malaia, la o altitudine de 1.420 metri. Este o zonă sălbatică, puţin cunoscută de turişti.

Lacul Albastru, monument al naturii, este o arie protejată de interes naţional şi este situat în judeţul Maramureş, pe teritoriul administrativ al oraşului Baia Sprie. Rezervaţia naturală reprezintă o întindere de apă de formă eliptică, având o adâncime de până la 4 metri. Apa provine din precipitaţiile infiltrate în lucrările unei vechi excavaţii miniere. În nicio altă ţară din lume nu mai există un lac care să îşi schimbe culoarea în funcţie de lumina care bate în el sau de oamenii care înoată aici.

Cazanele Dunării sunt un important obiectiv turistic din Parcul Natural Porţile de Fier şi reprezintă un sector din Defielul Dunării, la trecerea fluviului printre Munţii Carpaţi. Unul dintre cele mai atractive şi mai admirate puncte de pe traseul Cazanelor Dunării îl reprezintă chipul lui Decebal sculptat în stâncă.

Insula Ovidiu este singurul obiectiv turistic de la noi din ţară care se află pe o insulă naturală. Amplasată pe lacul Siutghiol la 5000 de metri de malul staţiunii Mamaia şi la 500 de metri de cel al oraşului Ovidiu, este un loc inedit al litoralului românesc. Poetul latin Ovidiu, exilat de împăratul Cezar, se pare că a locuit pe insula care îi poartă numele, unde a şi scris, de altfel, „Tristele” şi „Ponticele”, inspirate de atmosfera mohorâtă a iernilor la malul mării.

Chiar dacă la nivel național este cunoscută doar de cărășeni, spectaculoasa cascadă Bigăr a reușit să devină renumită în afara granițelor țării. Din cele opt cascade menționate în topul celor de la The World Geography, cascada cărășeană uimește prin spectacolul oferit de firele de apă ce se revarsă peste stânca acoperită de mușchi.

Curbele impresionante ale Transfăgărășanului, idealul oricărui șofer, i-au dus vestea acestui șerpuitor departe de granițele românești. Poate datorită curajului său de a înfrunta fără teamă înalții Munți ai Făgărașului și a uni Muntenia cu Transilvania. Este un drum sălbatic, în ciuda cuceririi de către om, unde forma muntoasă abruptă se îmbină armonios cu șoseaua, iar valea propune peisaje de rămas în suflet.