Nici cald, nici rece…

Am să fac referire la Biblie pentru a evidenţia că mediocritatea, calea de mijloc nu place lui Dumnezeu. Iată ce zice foarte plastic Dumnezeu, prin gura lui Ioan Teologul în Apocalipsa-Noul Testament, referitor la mediocritate, la nehotărâre, ambiguitate şi la ce mai e prin acea zonă a inefabilului: „Ştiu faptele tale; că nu eşti nici rece, nici fierbinte. O, dacă ai fi rece sau fierbinte (în clocot)! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici fierbinte, am să  te scuip din gura Mea“ (Apocalipsa lui Ioan, cap. 3; 15-16).
Se spune că omul a învăţat să vorbească pentru a-şi ascunde gândurile. De-a lungul vremii omul şi-a cizelat cuvintele, dându-le sensuri şi nuanţe nebănuite.
S-a perfecţionat omul, deci! Şi aşa de mult s-a perfecţionat în folosirea nuanţată a cuvintelor încât s-a ajuns la graiul în dodii, la logoree, limbajul de lemn, cel politic, diplomatic…
În prezent ca să înţelegi corect ce spune un om, trebuie prima dată să-i decriptezi graiul, limbajul şi abia apoi poţi ştii cu adevărat ce spune.
Lady UTA este echipa fanion a Aradului. Sau aşa credem noi că este, că mai este.
Despre faptele în fotbal ale nobilei Lady UTA s-a vorbit şi se tot vorbeşte până la tocirea cuvintelor. Eu am început să deprind a mă uita la jocul de fotbal pe vremea când acesta se trecea de la artă la profesie, adică pe vremea lui Domide şi a generaţiei sale. Apoi a venit industrializarea fotbalului, fază în care jucătorii de fotbal au început să fie vânduţi şi cumpăraţi precum vitele la obor. Acum se vorbeşte despre Industria Fotbalului precum despre Industria Laptelui, Industria Textilă, Metalurgică sau orice industrie lucrativă, deci care face bani. Aproape că nu mai contează că jucătorii de la Poli Iaşi, bunăoară, nu mai sunt originari din Iaşi, că cei din Timişoara nu mai sunt din Timişoara sau că cei de la Baia Mare nu sunt din Maramureş. E de pomină declaraţia lui Njock (jucător de culoare, pentru cine nu ştie sau a uitat) pe când juca la Craiova: „Noi, oltenienii suntem foarte ambiţioşi“. Era şi el oltenian…
Am urmat o şcoală la Bucureşti, în anii 60-70 ai secolului trecut. Noi, arădenii eram nişte eroi datorită lui Lady UTA, care făcea ravagii în fotbalul românesc, în acea perioadă. După ce ne chinuiau cu lecţiile, profesorii ne întrebau  invariabi: ce mai face UTA, ce-aţi mai auzit de-acasă?  Scoteam pieptul afară de mândri ce eram…
Au trecut anii. Sportul, deci şi fotbalul românesc arată ca dracul (Nimeni nu ştie cu adevărat cum arată dracul, oricum este perceput ca ceva tare urât. „Poporul nostru a crezut că dracul, fiind bărbat, nu poate fi destul de rău. Şi atunci a creat pe mama dracului!“, spunea Nicolae Iorga).
Au apărut în prima ligă echipe noi, cu sediul prin sate neştiute, care chiar joacă prin cupele europene, în timp ce echipe de tradiţie agonizează prin ligile inferioare sau chiar se desfiinţează.
Deşi UTA nu este chiar agonică, nici nu putem spune că-i merge bine, mulţam de-ntrebare! Având la conducere nişte oameni inimoşi, antrenori dedicaţi în totalitate spiritului echipei, Lady UTA nu se face de râs nici în prezent în ceea ce priveşte jocul în teren, campionatele trecute fiind la un pas de promovare în prima ligă naţională.
De râs se face doar în ceea ce priveşte terenul, stadionul în care evoluează, felul în care primarul Falcă se implică în sprijinirea clubului. Este de pomină inundarea terenului cu apă în plină transmisiune directă tv, în campionatul de anul trecut, ajungând să râdă de noi până şi respectatele curci din ogradă. În acest campionat, fanii sunt nevoiţi să se deplaseze în Şiria. Căci noul stadion se construieşte, se construieşte, se construieşte… Mai bine-l punea diriginte de şantier pe d-l Keops, că se descurca mai bine…
Nu înţeleg deloc atitudinea echivocă, ambiguă a primarului Gheorghe Falcă vizavi de acest club. Are o atitudine mediocră, nehotărâtă, de politician, de şarpe care se târăşte printre evidenţe: nici n-o ajută, nici nu-i dă pace. Declaraţiile sale sunt mai mult politice, nu sunt nici fierbinţi nici reci: poziţia de mijloc, de acolo de unde o poţi lua în orice direcţie. Cam căldicel, primarul Falcă ăsta!
Domnule, primar Gheorghe Falcă, nu fii căldicel, că nu ajută pe nimeni! Ori eşti cu Lady UTA ori nu! Că tu, dragă domnule Falcă eşti nicicum: nice cald, nice rece! Şi, vorba Bibliei: de eşti numai căldicel, te scuip din gura mea, mă, preabunule!