Frumoasă manifestațiune românească la Casa Națională din Pârneava

Ne  folosim dintru început de una din  exprimările prof. univ. dr. Corneliu Pădureanu, fiu al Pârnevei, care în calitate  de moderator al Zilei Cartierului  Pârneava și-a imaginat cam cum ar fi titrat ziarul vremii, Românul în 1912 întâlnirea anuală a locuitorilor. De  fapt cea din titlu nu surclasează cu nimic  nici varianta a doua, cântecul și dansul au răsunat din nou la Casa Națională!
Astfel, în prezența unor oameni de cultură arădeni, istorici, arhiviști,   universitari, cadre didactice de la Școala Gimnazială Iosif Moldovan, membri ai Asociației Pârnevenilor, fii ai cartierului, cercetători, iubitori de frumos,  reprezentanți ai Bibliotecii Județene, împreună cu dr. Doru
Sinaci, directorul prestigioasei instituții, cea  de-a  noua ediție a Zilelor Cartierului Pârneava  a debutat sub cupola unei blânde toamne și sub cortegiul amintirilor, toate adunate sub același acoperemânt, Casa Națională.
De fapt, inaugurată la 12 octombrie 1902, Casa Națională, azi cunoscută ori Casa Pușkin ori Millenium, a fost lăcașul de suflet al locuitorilor de-atunci, care, mânați de idealuri, se întruneau aici pentru a pune la cale înalte  dorinți, izvorâte din sincere inimi, una fiind Unirea cea Mare, spune profesorul filolog, de sorginte covăsânțeană și adoptat de cartier prin vrednica slujire la Școala nr. 3, Virgiliu Bradin. Tot Domnia Sa a exprimat în cuvinte frumoase pasiunea pentru acest multietnic, multiconfesional cartier, așezat nu departe de centrul orașului, un suburbiu românesc al Aradului, căruia i-a dăruit, grație documentelor vremii, Moise Colarov, dar și amintirilor vârstnicilor, cu care îndeobște s-a   intersectat pe vremea lungii sale călătorii dăscălești aici, câteva cărți de o importanță inestimabilă, azi poate străjeri ai istoriei pârnevene, o pasiune care l-a cercetat o bună bucată de vreme.
Au ținut… sus steagul de Pârneava
De fapt, ca la orice sărbătoare, invitații s-au delectat cu privirea dar și cu ascultarea celor care, vreme de nouă ani, au ținut… sus steagul de Pârneava.
Astfel, deputatul de Arad Glad Varga, președinte al Asociației Educatio, a rememorat  cu sufletul strâns de ghemul amintirilor, vremea nu numai a anilor de școală de aici, ci mai ales a creionat chipul iconic al dascălilor care i-au insuflat dragostea pentru cunoaștere, iar modelul familiilor dascălilor  Bradin și Covaci îi sunt și-acum pârghii în frumoasa parcurgere profesională. Desigur, în începuturile Zilelor Pârnevei s-a alăturat acestei idei, care, iată, ajunsă la a noua ediție, va face ecou peste timp la fel ca aceea a Centenarului Marii Uniri.
Un alt invitat, conf. dr. Adrian Nițu a punctat despre întipărirea acestui așezământ în memoria colectivă ca unul de referință dar care din păcate azi slujește mai puțin trecutului, fiind recunoscut ca și Casa Pușkin sau Millenium.
Pârneava renaște
Ca vatră veche arădeană, Pârneava renaște cu fiecare zi ce trece iar tradițiile și obiceiurile, oamenii cu portul și casele lor, au fost descriși de același fiu al cartierului, prof. dr. Corneliu Pădurean.
Rememorate în vremuri de azi, ele au fost purtate pe talpă de joc și freamăt de ecou târziu de tinerii de azi, membri ai Formației Ansamblului Zărandul de la Palatul Copiilor, avându-l ca instructor coregraf pe profesorul Vasile Peri și solistă pe Alexandra Drăgan, care au interpretat un potpuriu din zone folclorice arădene, sfârșind cu  Țara Sălajului.
Indiferent de confesiune, obiceiurile pârnevenilor, români, maghiari, sârbi, au păstrat și acel fior al colindelor străbune, transpuse la Ziua Cartierului prin vocea de neasmuit a teologului drd. Paul Krizner, care s-a bucurat de sufragiile distinsului auditoriu.
Ziua acestui cartier arădean a fost ca o întoarcere în timp…
În umbra cercurilor neumbrite de cerurile de-altădată zace Istoria. Scrisă. Iar din prisma unor adevăruri istorice se nasc povești romanțate cu parfum de crini și culori neveștede. Una dintre acestea a fost frumos răstălmăcită de un alt fiu al Pârnevei, omul de cultură, profesorul Horia Truță, care a spicuit din atmosfera începutului de secol XX . Petrecerea costumată a Reuniunii Femeilor Române. Sala   Mare a Cazinei era bine aranjată și împodobită atent. Ramurile de brad împletite cu panglici colorate și baloane ce atârnau pe albul pereților spoiți în toamnă îi dădeau aspect sărbătoresc… Pregătirile pentru bal au început cu mult înainte.
Zgomotul asurzitor al trăsurilor ce goneau pe strada de curând pietruită anunța sosirea oaspeților delicați, drăgălașele domnișoare, toate costumate popular au înconjurat sala braț la braț, frizurile gingașelor costumate erau uniforme… Se puteau recunoaște costumele de Ineu, cele din Podgoria Miniș-Măderat… Fetele notarului din Vârfurile, surorile Melania și Lucreția Ionescu, purtau costumele făcute la Hălmagiu… toți treceau prin emoțiile așteptatului bal al fetelor costumate…
Iată cum  atmosfera balului cât un cerc rotund  de soare ne-a încălzit atmosfera anilor de la Casa Națională, ctitorie a arhitectului Emil Tabacovici, și nu numai când pârneveni de vază, Sava Raicu, Nicolae Oncu, Iuliana Raicu, au presărat frânturi de epocă peste noi, cei, care deopotrivă, am fost, mai devreme ori mai târziu, fii adoptivi sau  statornici ai acestui cartier.
„Și dacă în 2008 ne-am adunat, azi ne adunăm pentru a noua oară mulțumită Asociației Pârnevenilor, dar și Centrului Municipal de Cultură”, a subliniat prof. dr. Corneliu Pădurean.
Iar  Casa Națională este și va rămâne prima clădire dedicată spiritului românesc, ca un reper al identității și multietnicității. Înțeleasă din vremuri ca o așezare rurală cu o catedrală – sfânt lăcaș de-nchinăciune în apropiere, azi din Pârneava zboară aripi de Vlaicu peste Autostrada răsărită de deasupra de… morminte! Acolo unde marii ctitori ai cartierului își dorm somnul și-și plâng dorul de cei rămași, fiii Lor, azi membri ai Asociației Pârnevenilor!
Agapa frățească a încheiat ediția cu numărul nouă, astfel că nu mai e decât un pas ca la jubileul a zece ani să așternem încă o toamnă, doamnă, ca semn al osebitei stime, cu flori ce-n taină de potire/exaltă-un minunat parfum. Întru Mulți Ani…
Florica R. Cândea



Glasul Aradului

Portalul aradenilor de pretutindeni