Pierdut PNL…

Vă mai aduceți aminte cum sună un anunț care este dat în ziar după pierderea unui document? „Pierdut legitimație de sudent cu seria… O declar nulă.” Sau ceva asemănător. Zilele acestea, uitându-mă la ceea ce se întâmplă pe plan național pe scena politică, primul lucru la care m-am gândit a fost un anunț de genul „Pierdut Opoziție…”, însă mi-am dat seama că termenul de opoziție este prea generic și în fond adevăratul partid de opoziție la actuala Alianță PSD-ALDE nu poate fi decât PNL, că USR-ul este mai mult o caricatură, care în afară de a face circ fără bani și de a-și filma adversarii politici, nu prea face nimic. Și oricum, dacă aș spune „Pierdut USR…”, ar fi însemnat să mă fi identificat cândva cu această formaţiune. Or, personal m-am identificat cu USR-ul tot atât cum m-am identificat cu PPDD-ul, cu UDMR-ul sau cu alte partide de aceeaşi factură, adică deloc. De altfel, cum s-a văzut şi la ultimele alegeri parlamentare, foarte puţini români au făcut-o, deşi anumite structuri au încercat să acrediteze ideea că de aici vine salvarea României, că partidele vechi sunt compromise, pline de politicieni corupţi şi că nu au niciun viitor. Iar dosarele penale şi arestările făcute pe bandă rulantă nu au făcut decât să dea apă la moară unor astfel de teorii.
Dar să revenim la Partidul Naţional Liberal. Din punctul meu de vedere este singurul partid cu potenţial de pe partea dreaptă a eşichierului politic. Problema este că „încă se caută”, vorba unui cunoscut om de fotbal. Fuziunea PDL-PNL nu a adus rezultatele scontate, cu o singură excepţie, notabilă de altfel, câştigarea alegerilor prezidenţiale şi impunerea lui Klaus Iohannis în fotoliul de la Cotroceni. În rest, nimic. Alegerile din 2016 au fost pierdute cu brio, iar restul e istorie.
Nici măcar alegerea lui Ludovic Orban în funcţia de preşedinte al partidului nu a adus un plus, deşi foarte multă lume, printre care trebuie să mărturisesc mă aflam şi eu, credea că Orban ar fi cea mai potrivită variantă pentru a resuscita partidul. S-a dovedit că nu este aşa, din moment ce la nivel naţional PNL pare un partid fără reacţie la prostiile pe care le face PSD-ul şi în plus un partid care nu are un proiect clar de viitor.
În plus, dacă stau să mă gândesc la purtătorii de mesaje ai partidului, îmi vin în minte două nume: Florin Cîţu şi arădeanul Răzvan Prişcă, devenit deputat de Prahova. Fără doar şi poate sunt doi oameni care au ce spune, bine mobilaţi intelectual, dar fără pic de carismă. Nu ştiu să-şi vândă marfa, chiar dacă este de calitate.  Nici nu pot să fie comparaţi cu comunicatori de ge­nul Traian Băsescu sau chiar Mihai Tudose, pe vremea când era premier, care în ciuda felului bolovănos de a vorbi, reuşea să capteze atenţia publicului. La fel cum o captează şi Codrin Ştefănescu, secretarul general-adjunct al PSD, chiar şi atunci când vorbeşte prostii. Din păcate liberalii nu au un astfel de purtător de mesaje la nivel naţional, iar acest lucru se simte. Pe plan local însă, lucrurile sunt diferite. Deputatul Glad Varga transmite periodic mesaje cu privire la lupta pe care o dă în Parlament pentru protecţia mediului, ca să dau doar un exemplu. Iustin Cionca, Sergiu Bîlcea şi Gheorghe Falcă se contrează puternic cu PSD-ul, lucru pe care nu prea îl văd pe plan naţional. Că au sau nu au dreptate, este o altă discuţie. Dar un partid care se pregăteşte pentru alegerile europarlamentare şi prezidenţiale, alegeri ce bat la uşă, ar trebui să fie mai prezent în spaţiul public, să taxeze erorile guvernării, să aibă o viziune pe care să o prezinte şi să scoată în faţă oameni cu priză la public care să facă acest lucru. Până atunci, nu pot decât să spun „Pierdut PNL…”