Sebișenii l-au condus pe ultimul drum pe Ioan Rohzetzer: „Nu a lovit pe nimeni și era fundaș central”

Fenomenul sportiv din Sebiș a suferit o mare pierdere odată cu trecerea la cele Sfiinte a lui Ioan Petru Rohzetzer. Născut pe 27 iulie 1952 în orașul de pe Crișul Alb,  Rohzetzer a absolvit liceul în anul 1971, an în care a și fost ofertat de UTA după un „trial” susținut la Arad. A refuzat politicos oferta și a rămas la Crișana unde era legitimat de la vârsta de 14 ani și, având un fizic bun, a fost fusese promovat la prima echipă la 17 ani. Stagiul militar și l-a efectuat la Sibiu, evoluând și pentru echipa locală Armata. Revenit acasă, a apărat culorile Crișanei sezoane de-a rândul în Diviziile C și D pe postul de fundaș central.
Din nefericire, a avut parte de accidentări destul de dese, cau­zate de fragilitatea oaselor sale, iar în 1985 a fost nevoit să-și pună ghetele în cui. „De atunci, a rămas un susținător devotat al echipei de fotbal din Sebiș, a retrăit alături de noi bucuria revenirii în Liga a III-a acum zece ani. Până în urmă cu câțiva ani, când s-a  îmbolnăvit, a fost pre­zent la toate meciurile Națio­nalului de acasă. Am jucat îm­­- pre­ună 10 ani, a avut o conduită ireproșabilă, atât în teren cât și în afara lui. Nu-mi amin­tesc să fi lovit pe vreun jucător în toți acești ani, deși avea un post delicat, cel de fundaș central. Un fotbalist valoros, un băiat de echipă, avea disciplină tactică, făcea marcaj fără gre­șeală. Am fost coleg de cameră cu el în deplasări la Divizia C, mi-a fost prieten toată viața”, își amintește Florea Mihulin, component, la rândul său, al Crișanei anilor ’70-’80.
Astăzi, și actualii fotbaliștiși antrenori ai celor de de la Na­țional au ținut să-i aducă un ultim omagiu lui Rohzetzer, la despăr­țirea de cele lumești. „Dumnezeu să îl ierte, iar familiei îi transmitem sincere condoleanţe!” e mesajul celor de la Național Sebiș pentru unul dintre fotba­liștii emblematici ai orașului de pe Crișul Alb.